Studiu: Deficiențe în activitatea Legislativului – Comisiile parlamentare de anchetă ineficiente, iar cele de profil nu-și elaborează rapoartele

Doar trei din cele 14 comisii de anchetă din Parlament au elaborat rapoarte și au înregistrat proiecte privind aprobarea acestora. Totodată, activitatea majorității comisiilor nu s-a finalizat cu prezentarea unor rapoarte, potrivit unui studiu prezentat de experții Asociației Promo-LEX. Ei subliniază că majoritatea comisiilor parlamentare de anchetă sunt create doar cu scopul de informare, iar impactul deciziilor este nesemnificativ.

Una dintre problemele privind funcționarea comisiilor de anchetă rezidă în faptul că activitatea acestora este tergiversată și amânată în repetate rânduri, a menționat șeful direcției juridice din Parlament, Ion Creangă.

„Una dintre problemele pe care le-am constatat este că fiecare 30 de zile, președintele comisiei de anchetă solicită prelungirea cu încă pe 30 de zile. Lucrul acesta devine banal și ar trebui de stabilit un termen mediu de 190 de zile”, a spus Creangă

Din numărul total de inițiative de formare a comisiilor de anchetă, doar 1/3 au fost acceptate de Legislativ, afirmă directorul de Programe la Asociația Promo-LEX, Nicolae Panfil. El mai spune că majoritatea comisiilor create au avut scopul de informare, cu lipsă de impact.

„Dispozițiile din regulamentul Parlamentului referitoare la organizarea și funcționarea comisiilor de anchetă nu sunt reglementate în deplină măsură, iar deputații, se pare că nu au capacitate suficientă de a viza un control parlamentar eficient, deoarece, nu dispun de toate instrumentele necesare pentru a se informa și organiza activități de investigații de alternativă. Aproape jumătate din comisiile de anchetă constituite nu își îndeplinesc atribuțiile” a menționat Panfil.

Fostul deputat, vicepreședintele platformei DA, Chiril Moțpan a precizat că instituțiile care sabotează deciziile emise de comisiile parlamentare de anchetă trebuie să fie penalizate.

„Să existe, ca și în alte țări europene, o continuitate a acestor activități. Dacă sunt niște decizii ale comisiilor de anchetă ele trebuie să fie realizate, să fie aplicate și instituțiile statului care nu se autosesizează sau care boicotează, sabotează aceste decizii, trebuie să fie penalizate, iar această discuție a noastră ar trebuie să se finalizeze astăzi cu niște recomandări mult mai serioase. Parlamentul, atunci când creează o comisie, să fie clar că deciziile acelor comisii sunt obligatorii pentru instituțiile statului”, a declarat Chiril Moțpan.

Potrivit studiului, din anul 2015 și până în prezent, au fost înaintate 41 de inițiative de creare a comisiilor de anchetă pe diferite domenii, dintre care doar 14 au fost acceptate.

Un alt studiu prezentat astăzi de experți s-a referit la „Reglementarea statutului opoziției parlamentare în Republica Moldova”.

Documentul se referă la implicarea opoziției în procesul legislativ, precum și la aspectul de asigurare a dreptului de reprezentare și la implicarea în controlul parlamentar. În context, autorii studiului au emis un set de recomandări, menționând despre faptul că în noul Cod parlamentar este prevăzut un capitol dedicat majorității și opoziției parlamentare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova va avea, până în 2028, un nou penetenciar în...

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare: Inițiativa PAS de lichidare a...

Blocului Comuniștilor și Socialiștilor vor demisia Alei Nemerenco – Au...

Proiectul privind lichidarea PA și PCCOCS înregistat la Parlament –...

ULTIMA ORĂ: Proiectul privind fuziunea PA cu PCCOCS înregistrat în...

Continuitate la ANRE – Un director își va păstra mandatul...