Săptămâna trecută  toată mass-media clocotea în jurul Referendumului eşuat şi ce urmează după Referendum. Alianţei pentru Integrare Europeană nu-i rămâne altceva decât să dizolve Parlamentul, neavând modificat art 78 al Constituţiei. Acum toată lumea vrea să ştie când vor avea loc alegerile anticipate parlamentare. Iar noi ne întrebăm: “Când ar trebui acestea organizate?

Până în prezent, AIE nu a ajuns la un consens cu privire la data alegerilor anticipate. Dacă anterior liderii AIE au anunţat data de 21 noiembrie ca o eventuală dată a scrutinului parlamentar anticipat, aeştia şi-au schimbat poziţia şi spun că se mai gândesc.
Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu consideră că, până la urmă, decizia rămâne la discreţia sa şi nu a exclus că ar putea amâna cu o săptămână-două data alegerilor, în cazul în care apar evenimente neprevăzute. "Nu vreau să ne trezim că am dizolvat Legislativul şi avem o lege urgentă, atunci ce ne facem?”, a declarat Mihai Ghimpu.
Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, susţine, şi el, că data ar putea fi schimbată deoarece ar mai trebui discutată Legea bugetului.
Astfel, se vehiculează că pentru alegerile anticipate mai este pusă în discuţie şi data de 14 şi 28 noiembrie.
Am vrut să cunosc poziţia oamenilor şi am ieşit în stradă să aflu ce cred ei despre data organizării alegerilor. Mulţi dintre respondenţi s-au arătat nemulţumiţi de intenţiile guvernării, alţii s-au conformat cu decizia puterii.
“Eu, în general, nu am vrut alegeri, de aceea am mers la Referendum. Decizia AIE poate fi înţeleasă pe de o parte, dar pe de altă parte - e prea mult pentru popor organizarea  a două scrutine (n.r. Referendum şi alegeri anticipate parlamentare) înt-un singur an. Până la urmă, banii pentru organizarea lor se duc tot din bugetul statului, adică din buzunarul oamenilor” a declarat o doamnă supărată pe cei care nu au mers la Referendum.
Un tânăr mi-a spus că alegerile anticipate sunt inevitaile şi că “trebuie  de terminat cu haosul care este acum în ţară, însă mai bine le-ar organiza în primăvară. Oamenii s-au săturat de alegeri, şi cred că o să fie prezenţă scăzută”, a conchis tânărul.
Cei mai  sceptici mi s-au părut  bătrânii, care vor majorarea pensiilor în locul organizării alegerilor,  însă  sunt deacord că problema aceasta trebuie rezolvată cât mai curând. “Oamenii s-au săturat de sărăcie, pensiile nu s-au mărit, aşa cum ne-au promis, preţurile au crescut, în loc să trăim mai bine, noi trăim pe zi ce trece mai rău”, au spus doi bătrânei dezamăgiţi de actuala guvernare.
Un domn interesat de întrebare a menţionat că susţine decizia Alianţei. “Mă tem, însă, că după Referendum, oamenii nici atâta nu vor ieşi la votare. E murdară politica pe care o duc atât comuniştii cât şi democraţii. Vom vedea ce va fi”, a mai spus acesta.
După răspunsurile împărţite ale oamenilor,  am aflat şi ce spun experţii în domeniu:
“Eu nu înţeleg ce se întâmplă, nu pot să-mi spun opinia pentru că în ţara asta oamenii operează cu aşii din mânecă, pe care în orice moment îi pot scoate şi pune pe masă”, a declarat analistul politic Igor Boţan.
Analistul politic Anatol Ţăranu a fost ceva mai explicit:
“Înt-un stat de drept unde totul este determinat de lege nu poate hotărî dorinţa oamenilor din stradă sau a politicienilor”, a declarat acesta.
Ţăranu a mai spus că dacă legea uneori creează condiţii care nu corespund cu pornirile societăţii sau a unei buni părţi a societăţii, aceasta nu contează. “În ultimă instanţă, dacă legea nu este respectată, atunci totul se prăbuşeşte. Unicul considerent care trebuie aplicat este este respectarea legii, care prevede, în cazul dat că trebuie să fie efectuate alegeri”.
În cazul în care alegătorii, a explicat Ţăranu, nu se vor prezenta la vot, aşa cum s-a întâmplat la Referendumul constituţional, se vor face alegeri repetate, până când oamenii nu vor înţelege că trebuie să voteze.
Analistul Victor Popa spune că nu există un act normativ care să prevadă data organizării alegerilor anticipate. Aceasta, în opinia lui, este o decizie politică. “Cert este faptul că Parlamentul trebuie să fie dizolvat. Termenii rezonabili stabiliţi de lege s-au scurs pentru că, a fost deja Referendumul, care era un impediment în calea dizolvării Legislativului, şi acest impediment nu mai este”, spune Popa.
Potrivit expertului, legea nu prevede, în cât timp după dizolvarea Parlamentului se organizează alegeri anticipate. Decizia finală aparţine şefului statului, exprimată prin decret prezidenţial, care poate fi emis numai după ce preşedintele interimar va intra în posesia avizului constituţional privind dizolvarea Parlamentului.  
“Dacă se va decide organizarea alegerilor pe data de 21 noiembrie, scădem 45 de zile ca să vedem când începe campania electorală”, mai spune Victor Popa. În plus, spune Popa, este sărbătoare şi hramul  în multe localităţi din ţară. Rămâne de văzut ce dată va fi stabilită pentru organizarea anticipatelor. Expertul, nu exclude, însă, că această dată ar putea fi transferată pentru luna decembrie. “Indiscutabil, Parlamentul trebuie dizolvat, pentru că este o cerinţă constituţională”, a conchis analistul politic.
În prezent, Curtea Constituţională examinează demersul preşedintelui interimar, privind stabilirea circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului şi în mai puţin de zece zile urmează să elaboreze avizul. Acesta va permite şefului interimar al statului, Mihai Ghimpu să emită decretul de dizolvare a legislativului, după care va fi numită data alegerilor parlamentare anticipate. Ce-a fost am văzut, ce va fi - urmează...

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE