Un astfel de vis a avut şi Valeriu, un tânăr din Donduşeni, care era în culmea fericirii atunci când a întâlnit-o pe aleasa inimii lui, şi cu care a vrut să-şi întemeieze o familie. La sat, unde tradiţia este încă prezentă, tinerii se gândesc la căsătorie lde a o vârstă mai fragedă. Printre ei se numără şi Valeriu, care avea 22 de ani când a îndrăgit-o pe Iulia, o fată din acelaşi raion. Aşa a început povestea lor de dragoste. Fiind studentă la Bălţi, Iulia venea mai rar pe acasă, astfel că tinerii au hotărât să-şi oficializeze relaţiile la doar după patru luni de când s-au cunoscut. Au trecut să locuiască împreună la părinţii băiatului, să-şi facă planuri măreţe de viitor, casă, afacere, etc. Au avut noroc şi cu naşii, care sunt foarte greu de găsit pe timp de criză. Cu câteva săptămâni înainte de nuntă, însă, parcă ceva s-a schimbat la Iulia, a devenit alta după ce s-a întors de la sesiunea de vară. Şi aşa au apărut una după alta certurile. Părinţii îşi spuneau că e din cauza stresului dinaintea nunţii, şi au crezut că le va trece.
Nunta a fost una frumoasă, aşa cum se obişnuieşte la moldoveni, cu bucate alese, muzică bună şi nuntaşi veseli. Doar că a împietrit mirele, când a doua zi după nuntă mireasa a propus să împărţească banii de la nuntă în jumătate. Nu prea a înţeles care e treaba şi a acceptat. Din aceşti bani, Valeriu a dat câteva datorii pe care le avea, iar cu restul banilor a cumpărat pământ.
Iulia a fost mai îndrăzneaţă şi a pus banii într-un cont la bancă. Treptat, certurile dintre ei s-au înteţit, iar naşii erau nevoiţi să intervină de fiecare dată pentru clarifica situaţia. Gălăgia nu a durat prea mult, iar la câteva săptămâni după nuntă, Iulia şi-a strâns lucrurile şi a plecat la mama ei. În zadar a încercat Valeriu s-o întoarcă înapoi, fiind gata să facă orice pentru a o vedea înapoi acasă. Iulia a plecat la Bălţi, la studii, iar el a rămas în sat, singur în faţa amintirilor frumoase.
În speranţa că o va putea întoarce, Valeriu a venit la Chişinău şi s-a angajat la serviciu. Periodic, se ducea la Bălţi ca s-o vadă şi să-şi implore nevasta să se întoarcă la el. După câteva luni, însă, a primit o citaţie la judecată, Iulia i-a cerut divorţul…
Nimeni nu ştie ce-a fost în capul fetei atunci când a acceptat să se căsătorească. Gurile rele spun că înainte de nuntă ea ar fi înîlnit pe cineva la Bălţi cu care ar fi început o relaţie, şi a mers mai departe cu nunta doar pentru că îi era ruşine de părinţi…
Cert este că mulţi dintre cei care se căsătoresc sunt în situaţia lui Valeriu, iar asta o confirmă datele statistice.
Potrivit datelor Serviciului de Stare Civilă Chişinău, anul trecut au fost înregistrate 26 474 de căsătorii şi 11 459 de divorţuri, adică fiecare a doua nouă căsătorie se terminat cu un divorţ. Mai mult, datele Biroului Naţional de Statistică arată că în ultimii cinci ani s-au înregistrat circa 137 mii căsătorii şi peste 65 mii de divorţuri.
Printre principalele cauze ale divorţurilor se numără infidelitatea conjugală, emigrarea unuia dintre soţi la muncă peste hotare, beţia, sau imposibilitatea de avea copii.
Psihologul Maria Balban spune că deşi trăim alte vremuri şi mentalităţile au evoluat, oamenii se căsătoresc astăzi din interes, făcând din asta o afacere, şi mai puţin un rezultat al sentimentelor. Şi acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori fără să îi constrângă cineva, o fac în mod conştient. În opinia psihologului, o căsătorie trainică şi de lungă durată ar trebui să se bazeze în primul rând pe sentimente şi nu pe alte interese.
“Uneori tinerii sunt mânaţi de alte "sentimente" decât cele sufleteşti. Sunt multe cazuri în care căsătoriile sunt aranjate chiar de ei, având scopuri cum ar fi: obţinerea unei alte cetăţenii, obţinerea unei vize pentru a părăsi ţara, sau chiar obţinerea unor favoruri materiale din partea familiei sau a părinţilor. De multe ori, după ce îşi ating scopul, dacă prin absurd nu se îndrăgostesc, ajung inevitabil la divorţ”, spune Balaban.
Statisticile privind divorţurile, spune psihologul, ar trebui să ne facă să ne gândim de două-trei ori înainte să trecem pe la Oficiul Stării Civile.
Afacere sau produs al dragostei, important e să ne gândim ce dorim pentru noi – o familie fericită bazată pe dragoste, respect şi încredere, sau obţinerea unui profit, obţinut prin multilpele ştampile în paşaport...