Un judecător din cei 13 respinși de Maia Sandu comentează decizia președintelui

Judecătorul Marcel Gandrabur, cel care se regăsește printre cei 13 magistrați respinși pentru reconfirmare în funcție a comentat decizia președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Opinia acestuia a fost publicată pe pagina de Facebook a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Iată ce spune Marcel Gandrabur:

”1. Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 9 din 07 aprilie 2022 a soluționat vidul juridic iscat, incertitudinea și starea de imponderabilitate a mandatelor judecătorilor ale căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, precum și evitarea discriminării tuturor judecătorilor care au fost numiți pentru un termen inițial de 5 ani, inadvertențe create de altfel prin art. II (Dispoziții finale) la Legea pre citată. În acest context, Curtea Constituțională a statuat expres și explicit că nu este exclusă competența Consiliului Superior al Magistraturii (actual) de a înainta, în condițiile Legii nr. 47 din 10 martie 2022, către Președintele Republicii Moldova propunerile de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen inițial de numire în funcţie a expirat până la data de 1 aprilie 2022. Aici nu s-a făcut distincție dacă propunerea de numire la plafonul de vârstă este inițială sau repetată, tratamentul este similar pentru ambele ipoteze în virtutea principiilor legalității, proporționalității, egalității, simetriei juridice, deoarece vine să salvgardeze drepturile judecătorilor care au rămas nolens volens în afara cadrului legal/«orfani juridici». Unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge, (”ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”), astfel încât, pasarea mingii către noul Consiliu Superior al Magistraturii (plenipotențiar) în vederea numirii judecătorilor la plafonul de vârstă supuși evaluării periodice nu-și găsește fundament juridic elocvent, dimpotrivă desconsideră Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 7 aprilie 2022 și se detașează de la scopurile urmărite de Legea nr. 47 din 10 martie 2022 - sincronizarea prevederilor legale cu amendamentele constituționale, evitarea blocajului în sistemul judecătoresc, asigurarea continuității mandatului judecătorilor.

2. Situația judecătorilor ale căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova se circumscrie unei «reconfirmări» în funcție și nicidecum a unei «numiri» inițiale în funcția de judecător, or, deosebirea este evidentă, însăși art. 11 din Legea privind statutul judecătorului delimitează sintagmele «numirea în funcție de judecător» de «reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă». Legea nr. 47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor face referire la sintagma «propunerile» judecătorilor de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă ceea ce conturează nu doar utilizarea unei noțiuni generice impersonale în textul normativ dar și înglobarea unor eventuale propuneri repetate a judecătorului de numire în funcție până la plafon, implicit atunci când în urma studierii temeiurilor respingerii de către Președintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de judecător, Inspecția Judiciară constată că temeiurile invocate nu s-au adeverit. Deși Legea nr. 47 din 10 martie 2022 a venit cu soluții eficiente și palpabile pentru atingerea scopurilor urmărite prin adoptarea ei, în particular pentru asigurarea unui tratament egal în raport cu judecătorii din Republica Moldova a căror mandat nu a expirat la data intrării în vigoare a amendamentelor constituționale, impunerea la o așteptare nedeterminată a unui Consiliu Superior al Magistraturii plenipotențiar și condiționarea acumulării a 2/3 de voturi ale membrilor aleși este susceptibilă să încalce mecanismul  degajat din conținutul Legii nr. 47 din 10 martie 2022. Or, nu în zadar însăși legislatorul a făcut în textul legal abordat o distincție/excepție (alin. 4) în raport cu judecătorii care nu au fost supuși niciunei evaluări periodice sau extraordinare a performanțelor stabilind franc că aceștia urmează a fi înaintați pentru numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă după constituirea Consiliului Superior al Magistraturii plenipotențiar. O asemenea conduită legală nu a fost prevăzută în raport cu judecătorii ale căror termen inițial de numire în funcția de judecător a expirat până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, pe cale de consecință parcurgerea de către judecătorii respinși de Președintele Republicii Moldova a unor proceduri ulterioare asezonate cu condiționalități excesive sunt apte să aprofundeze inechitatea și inegalitatea între toți judecătorii numiți pe un termen de 5 ani, să scoată în evidență caracterul iluzoriu al voinței statului de a exclude acel termen de probă criticat de organismele internaționale în materie, precum și să inoculeze o interpretare extensivă defavorabilă susceptibilă să restrângă drepturile. Amendamentele constituționale și Legea nr. 47 din 10 martie 2022 trebuie interpretate în sensul în care produc efecte juridice și nu invers, precum și în sensul în care oferă destinatarilor beneficiile acordate și nicidecum în sensul în care îi privează de acestea.

3. Se reiterează că amendamentele constituționale în partea ce vizează excluderea termenului de probă de 5 ani de numire inițială în funcția de judecător urmăresc asigurarea implementării recomandărilor internaționale (Principiile de Bază privind Independența Justiției, Comitetul miniștrilor Consiliului Europei, Comitetul pentru drepturile omului (ONU) etc). Perpetuarea în continuare, chiar și după implementarea acestor amendamente constituționale, a proceselor de numire în funcție a judecătorilor până la plafonul de vârstă, sfidează spiritul și litera reglementărilor constituționale adoptate. La implementarea cadrului normativ, proiectat de altfel din standardele internaționale, cu privire la excluderea termenului de 5 ani de numire inițială în funcția de judecător și parcurgerea unor căi simplificate de numire la plafonul de vârstă s-a urmărit scopul de a oferi acces tuturor judecătorilor la beneficiile desprinse din ele, fără a se impune bariere sau sarcini excesive, or, delimitarea judecătorilor numiți pentru un termen de 5 ani în cei cărora le-au expirat mandatele până la intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale și cei căror nu le-au expirat mandatele până la intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale deturnează scopurile scontate și denotă că o singură zi (în raport cu data de 1 aprilie 2022, intrarea în vigoare a Legii pentru modificarea Constituției) desparte injust și neîntemeiat judecătorii în două categorii distincte, neavând nici un fundament logico-juridic. Se atrage atenția asupra faptului că Parlamentul Republicii Moldova urmează să adopte în lectură finală, proiectele de lege pe segmentul sistemului judecătoresc (Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii etc), prin abrogarea prevederilor legale ce vizează termenul inițial de numire în funcția de judecător de 5 ani, iar în cazul intrării în vigoare a acestor proiecte legislative judecătorii mandatelor cărora au expirat până la intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale vor fi prinși involuntar într-o «capcană juridică» deoarece nu vor dispune de temeiuri juridice pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, legile abrogate nu pot genera efecte juridice a priori și nici ultraactiva așa cum s-au pomenit acei aproximativ 60 de judecători cărora nu le-a fost oferit un loc sub umbrela Legii pentru modificarea Constituției.

4. În pofida faptului că o asemenea concluzie nu ar avea dreptul la existență, dacă se va admite că propunerea repetată a judecătorului pentru numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă trebuie să întrunească 2/3 din numărul total al voturilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, nu există nici o premisă legală care ar abilita cu asemenea împuterniciri doar un Consiliu Superior al Magistraturii plenipotențiar. Mai mult, art. 19 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii vizează numirea inițială în funcție de judecător, președinte sau vicepreședinte a instanțelor judecătorești, și nicidecum reconfirmarea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, normă care utilizează alocuțiunea de «candidatură la funcția vacantă», străină instituției juridice a reconfirmării în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Totodată, necesitatea acumulării a 2/3 din voturile exprimate de către membrii Consiliului vine în contradicție cu limitele discreției decizionale enunțate de către Curtea Constituțională în hotărârea sa nr. 38 din 07 decembrie 2021.

5. În final, este evidentă concluzia care se impune în această situație, reieșind din principiul simetriei juridice, reieșind din conținutul hotărârilor Curții Constituționale, această greșeală poate fi soluționată corect și rapid, prin expedierea repetată de către ACEST CSM, exact ca și prima dată, a listei celor 13 judecători respinși, pentru reconfirmarea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de către președintele țării, în mod automat constituțional, or reconfirmarea acestor judecători este o procedură logică și inevitabilă, ce corespunde Constituției țării, nu este nicidecum o promovare sau numire inițială. În lipsa unei astfel de acțiuni, din partea acestui CSM, ultimul va deveni complice, alături de președintele țării la o acțiune gravă de discriminare admisă de persoane cu cele mai înalte funcții în stat. ”

Amintim că, la data de 1 iunie 2022, președintele țării, Maia Sandu, a respins candidaturile a 13 judecători pentru a fi numiți în funcția de magistrați până la atingerea de către aceștia a plafonului vârstei de pensionare. Un document în acest sens a fost remis de către șeful statului la Consiliul Superior al Magistraturii.

În demersul Președinției se menționează că, în principal, candidaturile celor 13 magistrați pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă au fost respinse din motivul unor sancțiuni disciplinare aplicate în cazul unor magistrați.

O parte dintre magistrații care se regăsesc în listă au fost numiți în funcția de judecători la 15 martie 2017 prin decretul președintelui R. Moldova de atunci, Igor Dodon.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2025, votat în prima...

Judecătorul care declara un Porche Cayenne, de doar 11 mii...

Un judecător cercetat penal după ce a comis nereguli în...

Percheziții la o companie prestigioasă de construcții – Un manager...

Tranzacțiile de vânzare-cumpărare a automobilelor trec pe online – Care...

Raport GRECO: Nu s-au înregistrat progrese privind componența CSP, întrucât...