Criza de poluare cu produse petroliere a râului Nistru, provocată în primăvara anului 2026 în urma atacului rus asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, Ucraina, a generat pierderi estimate la 2,33 milioane de euro. Aproximativ 100.000 de persoane au rămas temporar fără apă din sistemul centralizat, iar alte circa 100.000 au fost afectate sau expuse riscului de întrerupere a alimentării. Datele se regăsesc în Raportul de Evaluare a Necesităților Post-Dezastru, prezentat pe 16 octombrie de Centrul Național de Management al Crizelor, în parteneriat cu Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite.

Potrivit evaluării, suspendarea preventivă a captării apei de la Cosăuți, care alimentează sistemul de aprovizionare cu apă din nordul țării, a impus mobilizarea urgentă a autorităților pentru a asigura continuitatea serviciilor esențiale. În timpul intervenției, au fost distribuite peste 620 de tone de apă potabilă și tehnică.

Criza a afectat mai multe sectoare, inclusiv mediul, sănătatea publică, agricultura și serviciile de alimentare cu apă. Deși incidentul nu a provocat distrugeri ale infrastructurii, clădirilor sau echipamentelor, costurile intervenției și cheltuielile suplimentare pentru menținerea serviciilor publice au generat pierderi considerabile.

Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în domeniul reducerii riscurilor de dezastre, estimate la 1,18 milioane de euro. Mediul urmează cu 724.000 de euro, sectorul apei și sanitației cu 329.000 de euro, iar sănătatea cu 97.000 de euro. Raionul Soroca a fost identificat drept zona cea mai afectată. Evaluarea nu a identificat efecte macroeconomice măsurabile.

În timpul crizei, serviciile medicale de urgență au fost menținute fără întreruperi, însă unele servicii neurgente au fost reprogramate temporar. În municipiul Bălți, procesul educațional a fost trecut temporar în format online. Raportul evidențiază și dificultățile suplimentare cu care s-au confruntat persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și familiile cu venituri reduse.

Autoritățile propun investiții pentru a preveni o nouă criză

Raportul identifică necesități de redresare pentru perioada 2026–2031, cu accent pe monitorizarea calității apei, consolidarea laboratoarelor, gestionarea deșeurilor contaminate și refacerea ecosistemelor. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri pentru îmbunătățirea capacităților de intervenție, completarea rezervelor de materiale și dotarea autorităților cu echipamente specializate.

Documentul propune șapte direcții prioritare, printre care dezvoltarea surselor alternative de alimentare cu apă, monitorizarea în timp real a calității acesteia, schimbul de date între instituții, cooperarea transfrontalieră cu Ucraina și sprijinirea comunităților vulnerabile.

Un alt obiectiv este elaborarea unui program unic și coordonat de redresare, cu responsabilități clare pentru instituțiile implicate și un registru comun al investițiilor necesare.

Evaluarea a fost realizată de echipe ale Guvernului, ONU, Uniunii Europene și ale altor parteneri, reunind aproximativ 40 de reprezentanți ai 18 autorități și instituții naționale, precum și circa 10 experți internaționali.

Centrul Național de Management al Crizelor anunță că va utiliza concluziile raportului pentru actualizarea evaluării naționale a riscurilor, documentarea lecțiilor învățate și îmbunătățirea pregătirii instituțiilor pentru viitoare situații de criză.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE