Reforma justiției, prezentată de guvernare drept una dintre condițiile esențiale pentru integrarea europeană, continuă să pună presiune pe sistemul judecătoresc, iar autoritățile recunosc că efectele procesului de vetting se resimt prin deficit de personal și întârzieri în examinarea dosarelor. Vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov admite că verificarea judecătorilor și procurorilor a creat goluri în sistem, care nu pot fi acoperite rapid, iar perioada de tranziție va continua în următorii ani.

„Vetting-ul, de sigur, are anumite consecințe pe sistem. Timpul de prelucrare a dosarelor poate să se lungească. Există prea multe funcții vacante, care din nou pun presiune pe sistem. Noi suntem într-o perioadă de curățare, este o perioadă de tranziție. Vetting-ul a generat anumite lipsuri în sistem. O să dureze un pic până aceste lipsuri o să fie acoperite într-un mod organic”, a declarat Gherasimov la Jurnal TV

Declarațiile confirmă că reforma menită să curețe sistemul de persoane compromise produce, în paralel, dificultăți de funcționare pentru instanțe și instituțiile din domeniul justiției. Mai mult, vicepremierul nu a oferit un termen concret pentru restabilirea capacității sistemului, limitându-se să spună că procesul va necesita timp.

Oficialul susține că autoritățile nu vor să ocupe în grabă posturile vacante doar pentru a îmbunătăți statisticile, ci caută persoane competente și de încredere. Totuși, această abordare lasă sistemul dependent de o perioadă de așteptare, în care deficitul de personal și întârzierile judiciare continuă să afecteze activitatea instituțiilor.

Bruxellesul cere rezultate până în 2028

Vicepremierul Gherasimov a recunoscut că Uniunea Europeană urmărește nu doar desfășurarea procedurilor de vetting, ci și consecințele acestora asupra funcționării justiției. Bruxellesul vrea să vadă că Republica Moldova are măsuri concrete pentru diminuarea efectelor negative și un plan clar privind finalizarea reformei.

Întrebat când ar trebui încheiat acest proces, oficialul a indicat că obiectivul ar fi finalizarea reformei până la închiderea negocierilor de aderare, estimată pentru 2028.

„Uniunea Europeană vrea să se asigure că noi avem toate aceste aspecte în vizor și avem măsuri de mitigare a acestor efecte negative. (...) Noi avem un plan bine pus la punct, cum aducem la bun sfârșit și când”, a declarat vicepremierul.

Acesta a insistat că reforma nu trebuie grăbită artificial, având în vedere impactul major asupra carierei judecătorilor și procurorilor care promovează sau nu promovează evaluarea externă.

Instituțiile responsabile sunt somate să accelereze reforma

Un alt aspect important al declarațiilor vizează responsabilitatea instituțiilor implicate. Vicepremierul a precizat că Guvernul poate asigura cadrul legislativ și resursele necesare, însă nu poate prelua atribuțiile comisiilor de vetting, ale Consiliului Superior al Procurorilor și ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit acestuia, au existat probleme legate de capacitatea Secretariatului comisiilor de evaluare, însă aceasta a fost consolidată. Oficialul a menționat că sunt purtate discuții cu instituțiile responsabile, inclusiv cu Institutul Național al Justiției, pentru identificarea blocajelor și accelerarea procesului.

„Aceste instituții trebuie să simtă responsabilitatea pe care o poartă și să activeze. Să dea dovadă că această reformă dă rezultate”, a declarat vicepremierul.

În același timp, oficialul a admis că procesul de curățare nu a dus încă la schimbarea întregului sistem și că autoritățile trebuie să decidă asupra următoarei etape: continuarea unui vetting extins, complet, sau aplicarea unei evaluări parțiale.

„Sper foarte mult ca această decizie să fie luată cât de curând posibil”, a conchis vicepremierul.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE