Olga Cebotari: „Oamenii văd progrese pe hârtie, dar nu și în viața de zi cu zi” – PSRM acuză guvernarea de reforme bifate, justiție ineficientă și sărăcie

Raportul Comisiei Europene privind extinderea scoate la iveală probleme serioase în Republica Moldova, în pofida discursului optimist al guvernării despre progresele înregistrate pe drumul spre Uniunea Europeană. Deputata PSRM Olga Cebotari susține că autoritățile adoptă legi, dar nu reușesc să le aplice, iar rezultatele reformelor întârzie să se reflecte în viața cetățenilor. Printre cele mai grave restanțe indicate de aceasta se numără recuperarea infimă a activelor înghețate, dosarele de corupție încheiate prin prescripție, deficitul de personal din instituțiile statului, creșterea datoriei publice și rata ridicată a sărăciei.

Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană din partea fracțiunii PSRM atrage atenția că, deși documentul european confirmă progrese în procesul de aderare, imaginea prezentată de autorități nu reflectă întreaga situație din țară. Potrivit acesteia, singurul capitol evaluat cu un progres foarte bun este cel privind politica externă, de securitate și apărare.

„Adoptăm legi, dar aplicarea lor continuă să fie o problemă. Aici trebuie să se concentreze efortul Guvernului, pentru ca reformele să producă rezultate sesizabile. Recunoaștem progresele consemnate de Comisia Europeană, însă pentru mulți cetățeni acest optimism nu se reflectă suficient în nivelul de trai, în calitatea serviciilor publice și în accesul la actul de justiție. Oamenii resimt progrese pe hârtie, dar nu și în viața lor de zi cu zi”, a declarat Olga Cebotari.

Justiția, cu dosare prescrise și recuperări infime din activele înghețate

Una dintre cele mai grave probleme semnalate de deputată vizează funcționarea sistemului judiciar și eficiența combaterii corupției. Cebotari invocă datele din raportul european, potrivit cărora, în 2025, 38 de procese aflate în prima instanță, în dosare de corupție la nivel înalt care vizau 85 de persoane, au fost încetate din cauza expirării termenului de prescripție.

Mai mult, raportul evidențiază dificultățile autorităților în transformarea sechestrelor aplicate asupra bunurilor în recuperări efective pentru bugetul public. Un audit citat în document arată că doar aproximativ 0,6% din valoarea activelor înghețate în perioada 2018–2025 au fost recuperate efectiv și transferate la buget.

Opoziția, marginalizată în Parlament

O altă critică se referă la calitatea democrației și la relația dintre majoritatea parlamentară și opoziție. Potrivit deputatei socialiste, raportul Comisiei Europene constată că dialogul dintre cele două tabere este insuficient și că nicio ședință plenară nu a fost dedicată proiectelor opoziției.

Cebotari amintește și de criticile Comisiei de la Veneția la adresa proiectului noului Cod al Parlamentului, care ar putea marginaliza opoziția în lipsa unor garanții suficiente pentru dezbateri și control parlamentar.

20% dintre funcțiile publice sunt vacante, iar reforma administrației avansează cu restanțe

Deputata atrage atenția și asupra capacității administrative reduse a statului. Potrivit datelor prezentate de aceasta, rata de realizare a acțiunilor prevăzute pentru 2025 în cadrul reformei administrației publice a fost de doar 65%, iar aproximativ 20% dintre funcțiile din serviciul public sunt vacante.

Printre instituțiile afectate de lipsa personalului sunt Consiliul Concurenței, Centrul Național de Management al Crizelor și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

În același timp, raportul european semnalează slăbirea poziției fiscale a țării, un deficit bugetar ridicat, creșterea datoriei publice și un nivel redus de executare a investițiilor publice. Cebotari mai subliniază că cadrul bugetar pentru perioada 2026–2028 nu a fost aprobat, iar gestionarea fondurilor publice necesită responsabilități mai clare și capacități suplimentare de audit.

Sărăcia ajunge la 40% în sate, iar rezultatele din educație rămân alarmante

Nici situația socială nu oferă motive de optimism, susține deputata PSRM. Potrivit raportului european, rata sărăciei în 2025 a fost de 31,1% la nivel național și de 40% în mediul rural. Documentul semnalează, de asemenea, acoperirea insuficientă cu servicii sociale, probleme în direcționarea ajutoarelor și dificultăți de implementare a reformei Restart, inclusiv din cauza deficitului de personal și a delimitării neclare a responsabilităților.

În educație, datele invocate de Cebotari sunt la fel de îngrijorătoare: doar 44% dintre elevii evaluați ating nivelul de bază la matematică, iar 48% la lectură.

„Fără o populație educată și bine pregătită, fără tineri capabili să se adapteze noilor realități și să inoveze, dezvoltarea durabilă a țării nu este posibilă”, a avertizat deputata.

Agricultura, economia și infrastructura – alte domenii cu restanțe

Olga Cebotari mai atrage atenția asupra pregătirii insuficiente a agriculturii pentru aderarea la UE. Sistemele necesare administrării sprijinului agricol sunt încă în dezvoltare, iar AIPA trebuie consolidată pentru ca agricultorii, în special fermele mici, să poată beneficia de fondurile europene.

În domeniul economic, demisia președintelui Consiliului Concurenței a ridicat, potrivit raportului, preocupări privind independența operațională și capacitatea instituției de a-și exercita atribuțiile în condițiile deficitului de personal.

Totodată, Comisia Europeană semnalează întârzieri repetate în operaționalizarea liniei electrice Chișinău–Vulcănești și în reabilitarea căii ferate, probleme care afectează securitatea energetică și conectivitatea economică a țării.

Deputata amintește și de accesul inegal la serviciile medicale, în special pentru populația din mediul rural, persoanele în vârstă și cele cu dizabilități.

Avertisment privind regimul de vize și relațiile comerciale

Un alt subiect sensibil identificat de Cebotari este alinierea politicii de vize a Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene. Deputata susține că există diferențe în raport cu regimul aplicat de UE pentru 11 state, printre care Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Qatar și Turcia. În acest context, ea cere Guvernului să explice ce consecințe ar putea avea eventualele modificări asupra cetățenilor moldoveni și asupra acordurilor bilaterale existente.

Cebotari mai solicită autorităților să explice efectele pe termen lung ale adaptării acordurilor comerciale și de investiții la obligațiile de aderare, în special pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Foaia de parcurs nu garantează închiderea capitolelor de negociere

În opinia deputatei, autoritățile nu trebuie să prezinte foaia de parcurs pentru integrarea europeană drept o garanție a închiderii capitolelor de negociere. Documentul stabilește priorități pentru 2027, însă închiderea provizorie a capitolelor depinde de îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept.

Mai exact, un progres esențial în reforma justiției și rezultate concrete în combaterea corupției rămân condiții fundamentale pentru avansarea negocierilor. În final, Olga Cebotari cere Guvernului să coreleze Planul Național de Aderare cu foaia de parcurs a Comisiei Europene și să prezinte Parlamentului un plan concret, cu termene, resurse și responsabili pentru fiecare obiectiv.

„Oportunitățile parcursului european trebuie valorificate cu responsabilitate, astfel încât cetățenii să resimtă progresele printr-un acces mai bun la justiție, servicii publice de calitate și mai multe șanse de dezvoltare economică. Oamenii așteaptă rezultate reale, dar nu legi bifate și rapoarte frumoase”, a conchis deputata PSRM.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Reforma justiției se prelungește până în 2028? Vicepremierul Gherasimov admite...

Pensiile mici ar putea fi indexate integral, iar cele mari...

Sindicatele se revoltă după anunțul lui Tofan privind schimbarea Codului...

Maia Sandu apără noul proiect privind starea de asediu și...

Maia Sandu recunoaște deficiențe grave în arhitectura digitală a statului...

Ultima versiune a proiectului legii salarizării – Din 2027 mai...