Comisia pentru revizuirea Constituţiei a aprobat miercuri, 24 martie proiectul noii constituţii a Republicii Moldova, urmând să fie propus spre discuţii în parlament.
Proiectul nu a suferit schimbări importante faţă de varianta propusă de grupul de experţi, dar conţine modificări importante faţă de textul actualei constituţii.
Astfel, este exclus articolul 13, care prevede că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, iar limbii ruse i se recunoaşte un statut special.
Membrii comisiei propun două variante de modificare a acestui articol. Prima ar fi ca limba oficială a ţării să fie limba română. A doua variantă este ca limba oficială să fie stabilită printr-o lege organică. De menţionat că în preambulul proiectului este transcrisă Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care recunoaşte limba română ca limbă de stat.
Altă prevedere importantă este posibilitatea Republicii Moldova de a renunţa la neutralitate. Proiectul Constituţiei prevede neutralitatea ţării, la fel ca textul actual, dar este introdus un punct nou, care stabileşte că "în cazul ameninţării suveranităţii, integrităţii şi caracterului unitar al statului, Republica Moldova poate alege o altă formă de apărare a calităţii de stat suveran şi independent".
O modificare esenţială se referă la alegerea preşedintelui Republicii Moldova. În prezent acesta este ales cu votul a trei cincimi din totalul deputaţilor. Comisia propune ca şeful statului să fie ales de către popor. Aceasta prevedere însă va intra în vigoare odată cu viitoarele alegeri parlamentare. Potrivit dispoziţiilor finale şi tranzitorii, până atunci, preşedintele urmează să fie ales tot de parlament.
De asemenea se propune introducerea dreptului la vot de la 16 ani, etc.
Deşi aprobat, mai mulţi membri ai comisiei au pus la îndoială atât posibilitatea promovării acestei constituţii în timpul apropiat, cât şi calitatea textului.
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal s-a arătat nemulţumit că proiectul conţine posibilităţi limitate pentru ca autonomia să înainteze iniţiative legislative şi a declarat că în cazul unui referendum, găgăuzii îl vor boicota.
În acelaşi timp, ministrul justiţiei, Alexandru Tănase a spus că din punct de vedere practic este aproape imposibil de a organiza un referendum constituţional până pe 16 iunie.
Şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu lasă să se înţeleagă că până pe 16 iunie este greu de presupus că va avea loc un referendum, dar el nu exclude ca referendumul de adoptarea a noii constituţii să se desfăşoare mai târziu.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE