La sfârşitul săptămânii trecute, comunitatea medicală din întreaga lume a marcat Ziua mondială a Diabetului. În ultimii ani, numărul bolnavilor de diabet înregistrează o creştere progresivă în toate ţările lumii, motiv din care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat diabetul ca epidemie.
În Republica Moldova sunt 35 de mii de pacienţi, care suferă de diabet zaharat. La nivel mondial, cifra este de 250 de milioane de oameni bolnavi de diabet, iar către 2020 cifra ar putea ajunge la 380 de milioane de cetăţeni.
Spre regret, în ţară practic nu sunt medici diabetologi. Pacienţii cu diabet merg lunar la medicul endocrinolog, laolaltă cu bolnavii endocrini, care merg de câteva ori mai rar la acelaşi medic. Bolnavii de diabet zaharat se află la evidenţa medicilor endocrinologi şi medicilor de familie. În R.Moldova funcţionează 40 de cabinete specializate, inclusiv 15 cabinete specializate municipale şi orăşăneşti, numite “Şcoala Diabetului”.
Deşi, Ministerul Sănătăţii din R.Moldova oferă gratuit insulină diabeticilor, accesul la autocontrol (testarea zahărului din sânge cu ajutorul glucometrelor) este limitat pentru cei mai mulţi dintre ei.
Nu toţi diabeticii îşi pot permite un glucometru, care este foarte costisitor, peste 200 de euro, dar care este necesar pentru monitorizarea zilnică şi pentru determinarea dozei zilnice necesare de insulină. Testele pentru acesta sunt şi mai scumpe. Fără 2-4 testări în zi nu poţi ţine diabetul sub control. Conform unor surse, bolnavii de diabet din R.Moldova cheltuiesc lunar peste 1200 de lei pentru testele şi medicamentele necesare.
Tatiana este o tânără care a fost diagnosticată cu diabet zaharat la 16 ani. La început i-a fost greu să accepte că va trebui să ducă un mod de viaţă special, dar a înţeles că acest regim strict o va ţine vie.
“Am avut norocul să am rude peste hotare, care mi-au sărit în ajutor şi mi-au trimis glucometrul, pentru că părinţii mei nu au avut cum să mi-l cumpere. Când eram în sat, îmi era greu să ţin regimul strict alimentar şi din acest motiv nu mă ajutau prea mult medicamentele. În plus, trebuia să-mi ajut părinţii şi nu prea aveam timp pentru mine. De când am venit la Chişinău, am reuşit să mă stabilizez şi duc practic o viaţă normală, doar că sunt nevoită să merg deseori la medic pentru consultaţii, în plus, am aflat mai mult despre cum pot să ţin sub control această boală. Pentru a-mi asigura medicamentele necesare, mama a fot nevoită să plece la muncă în Rusia. Cel mai mult îmi este frică să nu orbesc sau să fac o gangrenă, de aceea fac tot ce-mi spune medicul”, spune tânăra care, în prezent este studentă la Universitatea de Stat din Moldova.
Victor Trestian, medic endocrinolog în unul din spitalele din capitală, spune că diabetul ia proporţii în ţara noastră, iar profilaxia diabetului necesită cheltuieli de 8 ori mai mici decât tratamentul consecinţelor acestei boli. Totul depinde de conştiinţa privind păstrarea sănătăţii cu diabet a pacientului.
“Autocontrolul, asigurarea cu insuline şi antidiabetice calitative, inclusiv educaţia trebuie să devină prioritare în politica de asistenţă în diabet a statului. Este regretabil că la noi se investeşte numai în asigurarea cu insulină, pentru că autocontrolul este la fel de important. Mulţi pacienţi nu dispun de aparate pentru măsurarea zahărului în sânge şi ajung cu complicaţii la spital, iar aici noi nu putem să le fim de prea mare ajutor”, mai spune Trestian.
În acelaşi timp, spune Trestian, pentru a preveni complicaţiile la bolnavii cu diabet zaharat, ei trebuie să administreze la timp preparatele prescrise, să respecte regimul alimentar potrivit, să se adreseze cu regularitate pentru consultaţii la medicul de familie şi la medicii specialişti. În cazul în care bolnavul de diabet duce un mod de viaţă activ, se alimentează corect şi urmează recomandările medicilor, el poate duce un mod de viaţă obişnuit.
Potrivit medicilor, factorii de risc pentru diabetul zaharat sunt: factori genetici, rasa şi etnia, vârsta înaintată - factori ce nu pot fi modificaţi, dar şi factori care pot fi controlaţi, precum: greutatea corporală excesivă, sedentarismul, stresul psihic excesiv, abuzul alimentar. Controlul acestor factori are o importanţă majoră în prevenirea maladiei.
Anual, în ţara noastră, sunt diagnosticate cu diabet peste 2 mii persoane. În fiecare an în Moldova mor circa 300 diabetici, inclusiv, circa o sută insulinodependenţi, iar 5 la sută dintre ei suferă de orbire.