Ieri s-au împlinit 93 de ani de la debutul regimului politic care a stabilit recordul criminalităţii în istoria omenirii, peste un milion de oameni fiind ucişi în doar câteva zeci de ani în numele comunismului.
Milioane de oameni au îndurat timp de jumătate de secol cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut, de altfel, de întreaga comunitate internaţională. În perioada regimului sovietic au fost omorâţi peste 100 de milioane de oameni, iar în urma instaurării acestuia în Basarabia, peste 300 de mii de moldoveni au fost deportați sau dați dispăruți.
Tineri cu viziuni liberale au comemorat la Chişinău victimele acestui sângeros regim. Pe rând, au depus flori şi au aprins lumânări la Piatra Comemorativă din Piaţa Marii Adunări Naţionale, inaugurată în Memoria Victimelor regimului sovietic de ocupaţie. Şi-au deplâns rudele şi apropiaţii, au vorbit despre libertate, despre faptul că nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi.
“Ziua de 7 noiembrie, trebuie să rămînă ca o zi de reflecţie despre trecutul, prezentul şi viitorul nostru. Cine îşi uită istoria, riscă să o repete”, spune liderul Pl, Mihai Ghimpu. Şi istoricii spun că trebuie să ne asumăm adevărul istoric, oricât de greu şi de amar ar fi acesta.
Pe de altă parte, ieri, la Chişinău, a fost sărbătorită cea de-a 93 aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, o altfel de libertate în viziunea comuniştilor de astăzi. Zeci de membri şi simpatizanţi ai PCRM au depus flori la monumentul lui Lenin.
Aceştia s-au felicitat reciproc cu sărbătoarea, “care simbolizează consolidarea eforturilor întregului popor în lupta pentru libertate şi dreptate. Chemăm întreaga societate, toţi cetăţenii ţării noastre, oamenii muncii, veteranii, tinerii, feciorii şi fiicele Patriei noastre să se unească în lupta pentru drepturile sale, în lupta pentru viitorul copiilor noştri, pentru viitorul ţării noastre”, se spune în mesajul de felicitare al liderului PCRM.
O singură zi cu două sărbători care se opun în inima şi amintirea oamenilor. Fiecare au sărbătorit ceea ce au considerat că este mai important pentru istoria, trecutul dar şi viitorul lor. Fiecare cu durerea lui, am putea spune, deşi este implicat direct unul şi acelaşi popor. O piatră enormă, care simbolizează sărăcia, durerea şi suferinţa trăită în perioada comunismului de buneii şi străbuneii noştri, a făcut concurenţă ieri unei statui a unui lider bolşevic, venerat de unii, chiar dacă că a pus bazele a ceea ce a provocat moartea şi suferinţa a milioane de oameni.
Paradoxal, dar nu găsesc răspuns la întrebarea: ce este corect să comemorăm sau să sărbătorim în ziua de 7 noiembrie...