Săptămâna trecută toată elita politică vorbea pe la diferite posturi TV şi radio cum trebuie să meargă Alianţa pentru Integrare Europeană la alegeri anticipate parlamentare, separat sau într-un bloc.
Era evident că formaţiunile cele mai influente cum este Partdiul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) să opteze pentru electoratul lor separat. Mai retras s-a arătat a fi Alianţa Moldova Noastră (AMN), care de la bun început opta pentru crearea unui bloc, dar s-a arătat nevoit să se conformeze voinţei celorlalte partide.
Preşedintele de onoare al PD, Dumtru Diacov declara că fiecare partid trebuie să-şi culeagă alegătorii săi, cei de dreapta electoratul lor, iar cei de stânga – electoratul lor. “Dacă mergem într-un bloc, partide cu diferite platforme, atunci, o parte din alegătorii noştri nu vor vota cu noi, pentru că suntem într-un bloc cu un partid de dreapta pe care ei nu-l agrează, a declarat Diacov.
Liderul PLDM, Vlad Filat, s-a arătat convins că dacă vor merge la algeri pe aceeaşi formulă ca şi la 5 aprilie 2009, separat, partidele parlamentare PL, PLDM şi AMN vor vea mai multe avantaje. De asemenea, el a precizat că cele trei formaţuni vor coopera pe întreaga campanie electorală şi nu se vor ataca reciproc.
Mihai Ghimpu, liderul PL, declara jurnaliştilor că însăşi opinia publică i-a determinat să meargă separat la alegeri. "Suntem îndemnati să mergem separat, iar ajunşi în parlament să facem o coaliţie democratică, anticomunistă, aşa cum am facut şi în Legislativul care va fi dizolvat în cel mai scurt timp", a spus Ghimpu. Totodată, Ghimpu motivează varianta optată prin faptul că AIE nu dispun de timp suficient pentru constituirea unei liste comune şi a unui staff electoral.
Plin de regrete s-a arătat numai liderul AMN, Serafim Urechean, care declara că dacă erau permise blocurile electorale, cu siguranţă că cele trei formaţiuni formau un bloc.
După ce toată lumea a aflat opţiunea liderilor Alianţei şi cât de cooperanţi par a fi în campania electorală, am dorit să aflu ce şanse dau oamenii simpli formaţiunilor AIE, dacă merg separat la alegerile anticipate.
„E mai bine ca AIE să meargă separat la alegeri, totuşi au puţine şanse să devină majoritari în Parlament. De ce? Pentru că lumea e profund dezamăgită de ei toţi. Au făcut ce-au vrut timp de un an de zile fără să întrebe populaţia, dar uitat cine i-a votat. Personal, nu cred că am să votez pentru unul dintre aceste partide”, a precizat supărată doamna Elena.
Un domn a menţionat că înţelege de ce o bună parte din populaţie nu va vota pentru partidele AIE dacă vor merge în bloc la alegeri. „Mie personal nu-mi place de Lupu, cum să votez pentru partidul lui? Simpatizanţii lui Lupu nu ar putea vota cu Filat, sunt sigur de asta”, spune încrezut domnul. „Aţi văzut ce luptă merge între aceşti doi? Este evident că dacă vor merge în bloc nu vor avea şanse să ajungă majoritari. Separat- cine ştie, cum lumea e dezamăgită de toţi politicienii noştri, vom vedea”, a mai spus acel domn.
Cea mai interesantă mi-a părut versiunea unui tânăr. „Cred că oamenii vor merge şi mai puţini la alegeri. Referendumul a demonstrat dezamăgirea populaţiei faţă de actuala putere, dar şi de opoziţia, care nu face altceva decât să trâmbiţeze prin sate că actuala guvernare nu face nimic, că este coruptă, etc. AIE ar trebui să inventeze de urgenţă ceva nou ca să câştige iarăşi simpatia oamenilor. Probabil le trebuie o minune”, a spus tânărul.
Cu gândul la necesitatea unei minuni inventate de AIE am adresat aceeaşi întrebare analistului politic Anatol Ţăranu care mi-a răspuns că dacă AIE merge separat la alegeri, va pierde AMN, care are probleme de trecere a pragului electoral. “Cea mai indicată tactică electorală este să meargă separat la alegeri, să acumuleze maximal din electoratul care este tentat să voteze pentru ei. Dacă ieşim din supoziţia că partidele din alianţă vor reveni cu această alianţă după alegeri, atunci această variant este cea mai indicată”, a spus Ţăranu.
În acelaşi timp, analistul politic spune că în rândurile electoratului există o dezamăgire, care deocamdată, nu este bine palpată din punct de vedere sociologic, demonstrată de rezultatele referendumului.
Şi acum, explică Ţăranu, după eşecul referendumului, partidele AIE, stau în faţa unei probleme serioase, cum ar putea să recupereze electorii dezamăgiţi.
“De aici vine problema unei campanii lectorale active, ingenioase. Mesajele partidelor trebuie să fie ajustate la situaţia nou-creată”, subliniază Ţăranu.
Cu toate acestea, analistul politic, consideră că nu putem vorbi despre o predispoziţie fatală a electoratului, care condamnă la un eşec electoral partidele Alianţei.
“Apariţia unei forţe a treia pe segmentul democratic al eşichierului politic ar putea fi salvarea din situaţia creată. Aceasta ar putea să capteze atenţia populaţiei, cu un mesaj bine ajustat şi o listă de oameni credibili ar putea să recupereze această parte dezamăgită în sementul democratic şi s-o readucă în puşculiţa unei Alianţe democratice pe viitor”, a precizat analistul politic.
Ţăranu, însă nu ştie cine reprezintă forţa a treia în R. Moldova. “Această forţă deocamdată nu este bine conturată. Se fac doar nişte încercări ca ea să apară. Fiindcă partidele care pretind a fi o a treia forţă, partidul lui Pasat sau PPCD, nu au nici o credibilitate în acest sens şi nici nu pot juca rolul forţei a treia”, a conchis Anatol Ţăranu.
Nu-mi rămâne decât să spun că timp de un an de zile electoratul a văzut ce prezintă fiecare partid în parte şi cred că mulţi au deja o opţiune pentru cine să voteze la alegerile anticipate parlamentare. Succes tuturor partidelor!