Niciodată în istorie n-a fost un șef de stat care se bucură de un sprijin mai popular ca Barack Obama, primul preşedinte de culoare al Statelor Unite. Obama este văzut ca un Mesia, care poate schimba lumea în bine. Există și opinii că acest delir colectiv, de exaltare «obamanism» s-a instaurat după ce a fost organizată cu succes una din cele mai reușite operațiuni de marketing politic în Statele Unite [1].
Acum patru ani, Barack Obama, un tânăr senator de Illinois era un necunoscut în viața politică a Statelor Unite. Nu se făcuse remarcat prin poziții ferme ca politician, apoi brusc în doi ani, își înaintează candidatura la președinţia Statelor Unite.
Imaginea sa de Apostol al Schimbării , care a fost și este sectretul ? Aceasta nu se datorează doar mesajului său politic, condideră Monika Matschnig, psiholog și expert în limbajul corpului și Martin Schuster, profesor de psihologie la Universitatea din Köln. Președintele Obama își controlează expresiile sale faciale, gesturile şi utilizează simboluri pentru a-și favoriza imaginea sa de lider carismatic, deschis şi simpatic.
Este un talent natural de a apărea într-o imagine pozitivă în faţa oamenilor? Sau este folosit corect limbajul corpului pentru a se face plăcut persoanelor cărora le vorbești?
Pentru a descoperi secretul unei persoane trebuie să avem ochii pentru detalii, cunoștințe despre natura umană și să posedăm arta de a citi limbajul corpului. Cu aceste cunoştinţe, de exemplu, Paul Ekman, un guru al detectării minciunii poate observa expresii mai scurte de o fracţiune de secundă, gesturi numite „microexpresii”.
Dacă vom urmări cu atenție micro-expresii, expresii involuntare, observăm că ele trădează adevăratele sentimente ale lui Barack Obama.
Strângerea de mână. Cine este mai puternic?
Strângerea mâinii este un obicei cu origini vechi. De exemplu, oamenii din peșteri când se întâlneau, înălţau braţele în aer cu palmele deschise, pentru a arăta că nu au arme la ei [2]. În decursul secolelor, acest gest al palmei ridicate s-a modificat. Forma modernă a acestui străvechi ritual de salut este întinderea mâinii şi strângerea palmelor atât la întâlnire, cât şi la despărţire, în mod obişnuit, într-un asemenea gest mâinile se scutură între cinci şi şapte ori.
În prezent, liderii politici tind să stea de partea stângă a fotografului, find cunoscut faptul că în acest caz, persoana pare mai puternică sau este cea care ține sub control situația. Uneori este foarte amuzant să observi cum politicienii fac manevre pentru a găsi un unghi mai favorabil pentru a poza.
De exemplu, președintelui american îi place să fie mai aproape de persoană când este fotografiat (figura 1.). Aceasta se datorează dorinţei lui Barack Obama de a crea o atmosferă prietenoasă, precum şi de a-și consolida imaginea de mare politician.
Uneori, însă acest comportament poate să nu funcţioneze cu alţi lideri politici sau în situaţiile în care diferenţele culturale nu permit persoanelor să depășească zona confortabilă de comunicare în momentul de salutare reciprocă.
Diferite moduri de a strânge mâna. Dominare şi supunere în strângerile de mână.
În general, când două persoane se întâlnesc pentru prima dată, se salută cu obişnuita strângere de mână. Cu acest prilej poate să fie transmisă una din cele trei atitudini de bază:
- dominarea: "Acest om vrea să mă domine. Trebuie să fiu mai precaut";
- supunerea: "Îl pot domina pe acest om. El va face ceea ce doresc eu";
- egalitatea: "îmi place acest om. Ne vom înţelege bine".
Aceste atitudini sunt transmise în mod inconştient. Dar prin antrenament şi prin aplicarea conştientă a unor tehnici de strângere a mâinii putem influenţa direct rezultatele unei întâlniri cu o altă persoană.
Într-o strângere de mână dominarea se face simţită prin întinderea mâinii cu palma în jos (Figura 2). Palma nu este întoarsă complet spre podea, dar faţă de palma celuilalt arată în jos, prin aceasta se dă de înţeles că dorim să preluăm controlul în cursul întâlnirilor viitoare.
Iar dacă și mâna stângă apasă antebraţul interlocutorul se evidențiază instalarea controlului deplin asupra persoanei. Poziţia mânii lui Barack Obama ar putea impresiona chiar şi rivalul său republican John McCain. Fie că a avut implicații de dominanţă sau a fost un gest conştient?
Strângere de mână. Omagiu postum.

La reuniunea anuală, Barack Obama a arătat respectul său pentru fostul preşedinte american Bill Clinton, permiţându-i să stea de partea stângă, ambii cunoscând semnificația. Aceasta este prima regulă pe care o învață noii președinți ai Casei Albe după investirea în funcție. În schimb, Obama preferă să se evidențieze prin salutarea în public cu mâna ridicată.

Mai mult decât o strângere de mână.Puterea palmei.
Unul din cele mai puţin observate, dar, totodată şi cele mai eficiente semnale non-verbale este transmis de palma omului. Utilizarea corectă a palmei îl poate investi pe om cu un anumit grad de autoritate şi cu capacitatea de a-i dirija pe alţii prin gesturi.
Apucarea cotului, de exemplu, transmite mai multe sentimente decât prinderea încheieturii mâinii, reprezintă o pătrundere în zona intimă a celuilalt. În general, prinderea încheieturii mâinii şi apucarea cotului sunt acceptate numai între prieteni sau rude apropiate.

Observăm că figura 4 reprezintă mai mult decât o strângere de mână. Obama, prin atingerea brațului rudei persoanei decedate în atentatul terorist, creează o atmosferă de contact intim, care, la rândul său, face ca gestul său să devină mult mai emoțional.

Atunci când o persoană pune mâna pe spatele altei persoane(figura 5), de parcă i-ar arăta direcția este un gest al puterii dominante și influenței. Îndreptîndu-se spre urna de vot, Obama, maestru al gesturilor, a folosit acestă tactică pentru a arăta "preşedinţia" și liderismul său.
Palmele deschise : Francheţe și onestitate
În decursul istoriei, palma deschisă a fost asociată cu adevărul, onestitatea, supunerea, umilinţa. Au fost rostite multe jurăminte cu palma pe inimă, iar când cineva depune mărturie la judecătorie îşi ridică mâna cu palma deschisă. Biblia e ţinută în mâna stângă, iar palma dreaptă e ridicată în sus ca să fie văzută şi de membrii completului de judecată.
Gestul "palmelor deschise" (figura 6) arată celorlalți că nu ascundeți nimic şi creează o atmosferă de onestitate. În cazul în care una sau ambele mâini sunt deschise, atunci acesta este un semn bun că cealaltă persoană spune adevărul. În prezent, acest gest este larg utilizat pentru a duce în eroare. Atenție la celelalte mișcări, gestul "palmelor deschise trebuie să fie natural, nu imitat.
Copierea mișcărilor corpului. Indicator de conexiune cu partenerul.
Atunci când unul dintre interlocutori copie limbajul corpului altuia, se creează automat un sentiment de sincronicitate în acţiunile lor şi stabileşte o legătură cu partenerul. Copierea atentă a comportamentului unei alte persoane este cea mai bună modalitate de a crea o conexiune: ați încrucișat brațele, eu tot le încrucișez.
Dacă vreți să vă deschideți, desfaceți brațele și obsevați dacă interlocutorul dvs face același lucru, se va dovedi încă o dată în subconştient conexiune între voi.

Bibliografie:

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE