Mărimea marjei maxime, pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2025 pentru creditele garantate de stat în cadrul Programului „Prima Casă” va rămâne în mărime de până la 3% anual. Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Finanțelor, în acest sens, a fost aprobat astăzi de Guvern.
Marja de 3% anual va permite băncilor participante la Programul „Prima casă” să acopere costurile suportate pentru credit, ceea ce va face posibilă desfășurarea regulamentară a programului, precum și acordarea creditului ipotecar pentru o perioadă de până la 30 de ani, așa cum prevede cadrul normativ actual.
Marja maximă este una dintre componentele ratei maxime a dobânzii anuale la creditele acordate în cadrul Programului „Prima casă”.
Programul „Prima Casă” continuă să sprijine tinerii și familiile în procesul de achiziționare a unei locuințe, însă economistul Stas Madan de la Expert Grup atrage atenția asupra unor riscuri importante, notează bani.md
Unul dintre acestea este majorarea plafonului pentru valoarea maximă a locuinței ce poate fi achiziționată prin program, de la 1 milion de lei la 2,5 milioane de lei. Deși această creștere poate reflecta prețurile în continuă ascensiune ale imobilelor, Madan consideră că ar putea stimula și mai mult creșterea prețurilor apartamentelor, deja în creștere cu 56,3% în Chișinău, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.
În plus, economistul semnalează o altă modificare importantă – creșterea raportului dintre rata lunară la credit și veniturile nete ale beneficiarilor de la 50% la 70%. Aceasta ar putea crește riscul de supraîndatorare a populației, în special având în vedere dobânzile flotante și educația financiară insuficientă. De asemenea, extinderea perioadei de credit de la 25 la 30 de ani poate reduce plățile lunare, însă majorarea cotei de garantare a locuințelor din Chișinău de la 50% la 65% ridică întrebări privind transferul riscurilor către stat.
Aceste modificări și ajustări ale Programului „Prima Casă” ridică îngrijorări în rândul experților economici, iar viitorul programului rămâne sub semnul întrebării, mai ales în contextul riscurilor economice și al creșterii costurilor pentru beneficiarii de credite.