Articol de Mariana Durleșteanu, fost ministru al Finanțelor

Asistăm la mai multe încercări de analize și dezbateri privind factorii ce au condus la creșterea inflației și, în special, la creșterea prețurilor la produse și servicii, încercând să justifice cauzele acestei situații în economia Moldovei.

Nu aș vrea sa fiu pesimistă referitor la “perspectivele Moldovei pentru 2022”, însă și raportul Băncii Mondiale concluzionează un pesimism și scenarii sumbre:

1. Recesiunea economică și inflația

• Produsul intern brut al Moldovei va ajunge la nivelul celui din pandemia COVID-19 sau mai exact, ne așteptăm la o creștere economică de doar 0,3%. Este clar că Guvernul actual ar trebui să instituie o celulă de criză care s-ar focusa pe gestionarea crizelor economice, financiare, energetice și alimentare.

• BNM a menționat ca nivelul inflației de la 27% ar ajunge la finele anului la 31%, având ca factori primordiali prețurile la resursele energetice și la produsele alimentare, dar și războiul din Ucraina. Acești factori duc la o scădere drastică a puterii de cumpărare a populației, adică cu același salariu cumperi mai puțini cartofi, ulei sau morcov. Asta și este o sărăcire mai mare a oamenilor.

• Măsurile întârziate, aplicate de BNM referitor la majorarea ratei de bază a dobânzii până la 15,5 % și majorarea rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale nu sunt suficiente pentru a scoate masa monetară de pe piață și a menține cursul valutar.

Aceste decizii nu vor stimula creditarea pentru investiții sau producere cu așa rate majore la dobânzi. Este necesară diminuarea creditării pentru consum, ceea ce este specific moldovenilor care se împrumută la rate de dobânzi mari pentru “nunți si cumetrii”.

• Factorii ce au impulsionat inflația în luna aprilie 2022 au fost: prețurile la gaz 227%, legumele 69,1%, ouăle 53,1%, produsele petroliere 47,9%... etc sau cum se mai comunica de către cei de la guvernare 50% reprezintă inflația importata generata de cotațiile preturilor la gaze si produsele petroliere de pe bursele internaționale, respectiv si produsele alimentare importate. Acest fenomen putea fi evitat dacă actualul Guvern rămânea in vechea formulă de preț pentru gazul importat de la Gazprom, diminua TVA-ul la import și scădea acciza la produsele petroliere.

Propuneri:

1. Țintirea reducerii inflației trebuie să fie realizată în comun de către BNM, Guvern și Consiliul Concurenței, prin măsuri monetare, fiscale, monitorizarea preturilor pe piață.

Guvernul, prin Consiliul Economic de pe lângă președinte, ar trebui sa creeze o celulă anticriză care s-ar concentra pe următoarele:

• redresarea economică prin stimulente de creditare la rate moderate sau ajutor de stat pentru investiții în drumuri, canalizare, producere, susținerea sectorului Horeca și turism, etc,

• gestionarea crizei energetice, gestionarea crizei alimentare, temperarea inflației acerbe prin monitorizarea prețurilor de către Consiliul Concurenței.

2. Guvernul împreună cu Consiliul Concurenței ar putea să aplice măsuri concrete de temperare a inflației prin restricționarea adausului comercial sau mai exact limitarea marjei de profit la companiile care beneficiază de această situație și obțin profituri exorbitante. În cazul monopolurilor sau a unor companii ce au poziții dominante, profiturile pot fi țintite de exemplu la o marja de 5%-15%, în special pentru produsele de prima necesitate. Iar în cazul în care, marja de profit depășește acest nivel și este mai mare, acestea să fie suprataxate cu vărsări în buget.

3. Guvernul este obligat să majoreze veniturile minime pentru a menține puterea de cumpărare a cetățenilor cu venituri mici, având in vedere ca veniturile salariale a cetățenilor in 2022 au scăzut cu 12%.

4. Este necesară o solidaritate din partea statului privind abordarea diferită a impozitării salariilor pentru menținerea locurilor de munca, înlocuirea produselor importate cu cele locale, implicarea diasporei, crearea strat-urilor prin alocări financiare.

2. Criza Energetică.

Am propus în nenumărate rânduri Guvernului să renegocieze actualul contract cu Gazpromul, în special formula de preț, care în prezent impune moldovenii să achite un preț mai mare decât prețul mediu European agreat bilateral cu unele țări, să elimine avansul pentru plata gazului, și alte clauze toxice.

Argumentele pentru renegocierea contractului sunt următoarele:

Puterea de cumpărare a moldovenilor în 2022 a scăzut de 3 ori, având posibilitatea de a achiziționa doar 560 m metri cubi de gaze față de 2020, când moldovenii cu un salariu mediu pe economie puteau cumpăra 1400 de metri cubi de gaze. Am propus sa fie eliminat temporar TVA-ul la importul de gaze sau diminuarea TVA-ului la 2% pentru a nu impulsiona creșterea preturilor la bunuri si servicii, care ar afecta lanțurile de producție si ar împinge companiile in faliment ( acestea au impulsionat creșterea inflatiei).

Guvernul urmează sa revadă categoria beneficiarilor de compensări la tarifele pentru energia electrică, termica si gaze. In special, beneficiari trebuie sa fie consumatorii casnici cu venituri mici si nu toate categoriile, și să majoreze compensările pentru producătorii locali.

Guvernul a început anul 2022 cu majorarea accizei la produsele petroliere, având deja în decembrie o inflație de 13%, factor ce a stimulat inflația in 4 luni ale anului si a creat probleme agricultorilor in perioada de semănat. Guvernul a venit iarăși cu o decizie întârziată privind compensarea accizei la motorină pentru agricultori.

Propuneri:

1. Renegocierea contractului cu Gazprom privind formula de preț, organizarea unui diagnostic-audit a datoriilor Moldovagaz, controlul cheltuielilor efectuate de Moldovagaz si incorporate in tariful stabilit de ANRE.

2. Diversificarea transparentă si corectă a surselor de achiziții ale gazelor naturale si a energiei electrice prin traderi calificați si nu amatori, gen Energocom;

3. Examinarea posibilității de înmagazinare a gazelor naturale, pentru a face rezerva necesară pentru sezonul de iarna 2022-2023;

4. Formarea Fondului de rezerva a guvernului cu produse petroliere, gaze, produse cerealiere si produse vitale necesare intru depășirea crizei.

5. Sugerez ca Guvernul sa simplifice mecanismul de compensare integral a accizei la motorină pentru agricultori si sa achite subvențiile aprobate in bugetul de stat într-un ritm rapid si nu prin mecanisme birocratice.

6. Organizarea de către Guvern a unui audit/diagnostic independent al întregului sistem energetic al Republicii Moldova, atât în sectorul gazelor naturale, cât și în sectorul electroenergetic și termic. Acest audit ar evidenția riscurile existente în sectorul energetic din punct de vedere operațional și al eficienții activităților subiecților implicați. Ținând cont de lipsa de investiții în ultimii 20 ani, care a dus la degradarea fizică și morală a utilajelor și a instalațiilor în sistemul energetic, acestea au devenit ineficiente. Concomitent s-au acumulat pierderi enorme de energie în sistem, generând costuri mari la producere, transport și distribuție, ce se reflectă în facturile de plată a consumatorilor finali.

7. Elaborarea unui concept nou, privind modernizarea infrastructurii existente pentru a majora capacitățile de producere a energiei electrice și termice la CET-urile din municipiile Chișinău, Bălți și din alte localități, pentru optimizarea costurilor înalte de producere a energiei electrice și termice;

8. Construirea unor capacități de producere a energiei electrice și termice bazate pe tehnologii avansate și echipamente de rețea inteligentă, a tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

9. Este necesar de accelerat potențialul intern disponibil pentru producerea energiei din surse regenerabile (a energiei electrice, a biocombustibililor, a biogazului), precum și pentru producerea energiei electrice și termice prin cogenerare de înaltă eficiență;

10. Avansarea la capitolul energie curată la prețuri accesibile în conformitate cu “Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă” adoptată la Summit-ul Organizației Națiunilor Unite (ONU), din septembrie 2015.

În concluzie, cele relatate mai sus sunt doar o parte din obiectivele care pot sta la baza unei noi Strategii a Securității Energetice a Republicii Moldova, care reprezintă o prioritate pentru un stat independent și constituie baza economiei naționale, care poate asigura o dezvoltare durabilă a țării.

3. Criza Alimentară Globală care nu va ocoli Republica Moldova

Banca Mondiala, FMI si alte instituții internaționale au solicitat public tuturor Guvernelor sa ia măsuri urgente și coordonate pentru securitatea alimentară și au făcut un apel pentru evitarea interzicerii exporturilor de alimente și îngrășăminte (sursa Reuters). Circa 275 de milioane de oameni din toata lumea pot rămâne fără alimente.

Cum se gestionează această criză în Moldova? Cunoaștem ca agricultura are o contribuție majora În PIB de circa 30%. Avem un fond de rezervă suficient pentru a face față acestor provocări?

1. Pană în prezent nu am auzit ca actuala Guvernare sa elaboreze o strategie a securității alimentare cu măsuri clare pe termen scurt si mediu.

2. Nu am auzit nimic despre evaluarea riscurilor privind lanțul de aprovizionare a alimentelor de prima necesitate, insuficienta ofertei față de cererea de produse.

3. Cum vor gestiona prețurile la produsele autohtone și competitivitatea preturilor față de produsele de import?

Propuneri:

1. Este necesar un angajament Politic Nou cu toți partenerii de dezvoltare pentru a face față acestei crize alimentare in situația actuală, începând de la producători, fermieri, lanțul de desfacere pe piața locală si exporturile de produse.

2. Guvernul sa prevadă un suport financiar pentru fertilizanți in agricultură, in caz contrar prețul produselor agricole locale nu va fi competitiv cu cele din import. Ar fi cazul ca Guvernul sa ofere compensații fermierilor si producătorilor pentru resursele energetice care majorează costurile producției, facilități fiscale la distribuție si alte stimulente pentru desfacerea pe piața locala si la export.

3. Sa elaboreze o strategie de securitate națională nouă, având in vedere războiul din Ucraina, schimbările climaterice, riscurile din sectorul agricol.

4. Autoritățile să vină cu un plan de gestionare a riscurilor la nivel de tara și să comunice cetățenilor despre faptul ca sunt in siguranță.

5. Guvernul sa ne asigure ca nu va fi un deficit de produse în piață și prețurile vor fi ținute la control.

Se necesita investigarea de către Consiliul Concurentei a cauzelor creșterii preturilor la uleiul de floarea soarelui pentru a înțelege daca este o înțelegere de cartel sau o poziție dominantă a unui producător.

Sunt conștientă ca acest sector necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, iar in condițiile actuale este dificil de a aloca mai multe mijloace pentru a nu periclita nivelul deficitului bugetar.

Totodată, vedem ca guvernarea a obținut un suport financiar consistent din partea partenerilor de dezvoltare, dar si pe cale bilaterală in mărime de circa 1,3 mlrd dolari SUA, mijloace care Guvernul urmează urgent sa le deburseze, conform procedurilor legale interne si sa facă publică utilizarea acestor mijloace.

Sunt ferm convinsă ca provocările existente în urma acestor crize pot fi gestionate cu prudență prin consolidarea tuturor profesioniștilor moldoveni.

Economia și crizele nu țin cont de culoarea politică ci doar de realități!

Editorial, de Mariana Durleșteanu, ex ministru al Economiei.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE