Noua strategie de securitate a Rusiei previzionează că, în aproximativ zece ani, lupta pentru zăcămintele neexploatate de petrol şi gaze naturale de la graniţele sale s-ar putea transforma în conflict armat.
„Prezenţa şi potenţiala escaladare a conflictelor armate în vecinătatea frontierelor ruseşti, acordurile încă neîncheiate între Rusia şi naţiunile vecine sunt ameninţări majore la adresa intereselor Rusiei şi a securităţii graniţelor sale”, se arată în document, relatează The Times. Strategia a fost elaborată de Consiliul de Securitate al Rusiei, ce îl include pe premierul Vladimir Putin, şefii armatei şi ai agenţiilor de securitate. Documentul a primit deja aprobarea preşedintelui Dmitri Medvedev.
„În competiţia pentru resurse, nu este exclusă folosirea forţei militare pentru rezolvarea problemelor, ceea ce va distruge echilibrul de forţe de la graniţele Rusiei şi aliaţilor săi”, se mai arată în strategia ce încearcă să anticipeze ameninţările la adresa Rusiei până în 2020.
Documentul va constitui punctul de pornire “legal” pentru militarizarea regiunii arctice (disputată de Rusia, SUA, Canada, Norvegia şi Danemarca). Cu câteva zile înainte de apariţia strategiei, ministrul rus de Externe explicase că ţara sa nu doreşte să militarizeze Arctica, deoarece convenţiile deja încheiate sunt suficiente pentru rezolvarea disputelor.
„Nu plănuim să creştem prezenţa efectivelor militare din Arctica”, a declarat Serghei Lavrov la “Consiliul Arcticii”, ce s-a desfăşurat la sfârşitul lunii aprilie în Norvegia. Totuşi, potrivit unui document oficial al administraţiei ruse, în scurt timp ar urma să fie trimise în regiunea arctică unităţi ale armatei şi serviciului de securitate (FSB). “Deciziile au fost luate pentru a mări capacitatea de reacţie a pazei de coastă”, a mai explicat Lavrov. O pază mai puternică ar fi necesară, spune şeful diplomaţiei de la Moscova, pentru că, odată cu topirea gheţurilor, în regiune sporeşte activitatea umană.
Avertismentul că regiunea se află în “sfera de influenţă” a Rusiei a venit şi din partea ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care a avertizat Alianţa că nu are de ce îşi manifesta prezenţa în zonă.
Revendicările teritoriale formulate de celelalte patru state s-au înmulţit în ultimii doi ani, după ce Rusia a reclamat simbolic Arctica, în 2007, înfigând drapelul rusesc în subsolul marin de la Polul Nord. Potrivit US Geological Survey, regiunea arctică ar conţine până la 13 procente din rezervele nedescoperite de petrol şi gaze naturale ale omenirii. Odată cu topirea calotei glaciare, provocată de încălzirea globală, aceste resurse vor deveni mai uşor de exploatat. Rusia susţine că lanţul Lomonosov este, de fapt, o prelungire a platoului său continental, ceea ce i-ar justifica jurisdicţia asupra a 1,2 milioane de km pătraţi din Oceanul Arctic.