Curtea Constituțională pune punct disputelor politice pe subiectul limbii române. CC a examinat, pe 11 martie, sesizarea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor împotriva legii votate de partidul de guvernământ (PAS) prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” au fost substituite cu „limba română” în legislația din Republica Moldova, inclusiv în Constituție. Înalta Curte a recunoscut legea ca fiind parțial constituțională. Articolul care recunoaște ca sintagma „funcționând pe baza grafiei latine” ca fiind învechit a fost declarat neconstituțional, notează newsmaker.md
Doi judecători ai CC au avut opinii separate, iar autorii sesizării, deputații socialiști Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și deputatul comunist Vladimir Voronin au lipsit de la ședință
Principalul argument al autorilor sesizării este că fracțiunea PAS a schimbat Constituția cu voturile unei majorități simple de deputați, și nu cu două treimi de voturi. Pe de altă parte PAS, chiar la momentul adoptării legii, a explicat că esența acesteia era implementarea deciziei Curții Constituționale din 2013, prin care a constatat că Declarația de independență a Republicii Moldova, în care limba de stat se numește „română”, prevalează Constituției din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”. Astfel, PAS a susținut că pune în aplicare o decizie care fusese deja luată cu mult timp în urmă.
Amintim că legea care prevede schimbarea sintagmelor limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” în „limba română” în toate legile din Moldova, inclusiv în Constituție, a fost adoptată în primăvara anului 2023. BCS s-a opus deciziei. Legea a fost promulgată de președintele Maia Sandu în martie 2023.