Comisia de la Veneția a expertizat proiectul de reformă a CSJ, dar va urma încă o evaluare provizorie până a fi adoptat de Parlament.

„Comisia de la Veneția, prin expertiza efectuată, a oferit direcții utile în procesul de definitivare a proiectului de lege. Vom finaliza proiectul cu privire la CSJ și, în paralel cu procesul de promovare a proiectului în Guvern, posibil că vom solicita de la Comisie o opinie follow-up privind evaluarea implementării recomandărilor setate, pentru ca, ulterior, proiectul să fie adoptat în Parlament în cea mai bună versiune”, a menționat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco.

Potrivit președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, acest proiect de lege este unul extrem de important, deoarece este etapa dintre pre-vetting (evaluarea candidatilor pentru CSM si CSP) și vettingul tuturor judecătorilor și procurorilor.

„Odată evaluată Curtea Supremă de Justiție, putem purcede la evaluarea întregului sistem”, a menționat ea.

Astfel, Comisia de la Veneția a atras atenția asupra necesității examinării posibilității reducerii treptate a numărului de judecători la CSJ, astfel încât să nu fie necesar transferul celor care nu-și vor mai găsi locul la înalta curte, la o instanță inferioară.

Totodată, decizia cu privire la eliberarea judecătorului în urma evaluării integrității ar urma să fie luată strict de CSM.

„Or, exact asta prevede proiectul de lege, și tocmai din acest motiv vettingul a fos structurat în câteva etape - CSM/CSP - apoi CSJ - apoi celelalte instanțe și procuraturi. Tocmai pentru ca CSM-ului evaluat să-i poată fi încredințată aprobarea sau respingerea deciziei comisiei de vetting”, subliniază Stamate.

Comisia de la Veneția recomandă și clarificarea unor competențe ce urmează să le exercite CSJ după reformă.

„Comisia a reiterat că vettingul este o măsură extraordinară, care nu trebuie aplicată decât atunci când alte metode nu pot fi aplicate eficient, și totodată nu poate fi privită ca o panacee - între timp trebuie să fie dezvoltate celalalte legi și instrumente care să asigure menținerea unui climat de integritate în justiție și după finalizarea vettingului”, a mai spus deputatul.

Și expertul Vladislav gribincea a scris că experții Comisiei de la Venetia au dat undă verde pentru vetting și reforma Curții Supreme de Justiție, cu câteva rezerve. Rezervele principale se referă la:

a. situația în care mai mult de 11 actuali judecatori ai CSJ promovează vettingul. Toți ar trebui să rămână la CSJ, sau transferați doar cu acordul lor. Până la plecarea aceastora benevolă din sistem, numărul judecătorilor CSJ ar putea fi mai mare de 20;

b. Interdicția de 10 ani pentru judecătorii care esueaza vettingul de a reveni in sistem pare excesivă. CSM ar trebui să decidă care ar trebui să fie această durată.

Și Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a evidențiat câteva observații pe marginea avizului:

1) Comisia a menționat că intenția de a reforma competențele CSJ este un pas în direcția corectă (pct. 17) și a atenționat în privința importanței respectării principiului independenței interne a judecătorilor în acest proces (pct. 14). De asemenea, a fost apreciat efortul de a reduce volumul de lucru în CSJ, iar procedura să devină mai puțin birocratică (pct. 30).

2) Referitor la compoziția propusă pentru CSJ, Comisia a menționat: „Componența Curții Supreme de către judecători cu o vastă experiență în funcția judiciară și de către judecători din alte medii este o soluție foarte comună, care are avantajul de a amesteca culturi, experiențe și abilități”. Totodată, s-a subliniat că „o parte semnificativă a judecătorilor trebuie să fie numiți din rândul judecătorilor celorlalte instanțe” (pct. 38).

3) Comisia a sugerat diversificarea mijloacelor/mecanismelor de uniformizare a practicii judiciare (pct. 27), dar și expunerea mai detaliată a demersului în interesul legii (pct. 23).

4) Pentru respectarea principiului inamovibilității judecătorilor, Comisia a recomandat reducerea în timp sau graduală a numărului de judecători ai CSJ, astfel încât cei care vor promova evaluarea să-și poată continua activitatea în CSJ, fără a fi transferați, dacă nu există o schemă de transfer la instanțe similare cu acordul lor (pct. 29).

5) Referitor la procedura evaluării extraordinare, Comisia a remarcat că „ține, în ultimă instanță, de competența autorităților moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc creează o bază suficientă pentru supunerea judecătorilor CSJ la evaluări extraordinare de integritate” (pct. 44).

6) Comisia a apreciat renunțarea la etapa evaluării profesionalismului și renunțarea la motivarea financiară a celor care vor promova evaluarea (pct. 45).

7) Având în vedere faptul că proiectul nu implică nicio modificare a Constituției, procedura de evaluare trebuie să fie în concordanță cu prevederile actuale ale acesteia (pct. 47). Totodată, în contextul mecanismului de vetting propus, urmează a se ține de cont de prevederile constituționale de la art. 123 ce țin de CSM, dar și de art. 25 al Legii nr.544/1995 cu privire la statul judecătorului, ce țin de temeiurile de demisie ale judecătorului, astfel că demisia acestuia, urmare a evaluării negative, trebuie să fie decisă de către CSM ( pct. 49).

De asemenea, Comisia a remarcat că „Procesul de evaluare descris în proiect nu poate fi în niciun caz egalat cu procedurile disciplinare. După cum a remarcat anterior Comisia de la Veneția, „evaluarea și răspunderea disciplinară sunt (sau ar trebui să fie) două lucruri foarte diferite” ( pct. 50).

9) La fel, Comisia de la Veneția recomandă ca Comisia de evaluare, în loc să aibă puterea de a emite o decizie, să aibă dreptul să pregătească „constatări cu privire la evaluare”, pentru CSM, în baza cărora Consiliul ar lua decizia sa motivată (pct. 52). Comisia a remarcat că, „având în vedere impactul revocării unui judecător în urma unei evaluări negative, această revocare ar trebui să fie decisă de CSM” (pct. 49).

10) Comisia a subliniat că interdicția de a activa în sistem o perioadă de 10 ani pare a fi disproporționată și necesită a fi revizuită (pct. 61).

11) Comisia a subliniat că mecanismul propus de evaluare poate fi acceptat dacă e construit ca un mecanism excepțional, care să fie setat pentru a rezolva problema corupției în justiției, unde Comisia de evaluare să fie creată ad-hoc, să efectueze cercetările necesare, să colecteze elemente și să întocmească un raport ce se va comunica CSM-ului ca un exercițiu de aplicabilitate unică (pct. 59). În cazul în care evaluarea este una negativă, CSM ar trebui să decidă asupra demiterii sale (pct. 61.)

Principalele prevederi ale proiectului sunt:

micșorarea numărului de judecători ai CSJ, de la 33 la 20 de funcții;

modificarea componenței CSJ, prin asigurarea accesului la funcțiile de judecător al CSJ atât pentru judecători, cât și pentru non-judecători: avocați, procurori, profesori universitari din domeniul dreptului;

reglementarea unor criterii exigente pentru accederea în funcția de judecător al CSJ, astfel încât să asigurăm accesul pentru cei mai buni profesioniști din domeniu dreptului;

stabilirea experienței de muncă necesară pentru accederea în funcție de judecător al CSJ:

crearea mecanismului de evaluare de către Comisia de evaluare a integrității etice și financiare a actualilor judecători ai CSJ și a candidaților la funcțiile de judecător al CSJ;

stabilirea unei condiții noi și obligatorii pentru persoanele care doresc să activeze în funcția de judecător al CSJ după reformarea acesteia, și anume de a fi evaluați pozitiv de către Comisia de evaluare;

crearea mecanismului de contestare a rezultatelor evaluării;

modificarea competențelor CSJ, pentru transformarea acesteia în curte de casație, rolul căreia va fi de interpretare și aplicare uniformă a legislaţiei în sistemul de justiție.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Plafonare salarială pentru șefii ANRE, CNPF și ANRCETI – Proiectul...

Ion Chicu – Proiectul Legii Bugetului pentru 2026 va afecta...

Bugetul asigurărilor sociale pe 2026, votat de Parlament – Pensiile...

Bugetul 2026 trece de prima lectură – Majoritatea îl numește...

Statul va cheltui peste 15 milioane de lei pentru salarizarea...

Datoria reală a subvențiilor agricole stârnește tensiuni în Parlament –...