Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) se opune reformei administrației publice locale în forma propusă de Guvernul PAS și avertizează că lichidarea a peste 300 de primării și transformarea celor 32 de raioane în trei regiuni ar putea duce la centralizarea puterii, diminuarea autonomiei locale și îngreunarea accesului cetățenilor la serviciile publice.

Poziția a fost exprimată de președintele PSRM, Igor Dodon, în cadrul unui briefing susținut la Parlament. Liderul socialiștilor a declarat că o reformă de asemenea amploare nu poate fi implementată fără un consens politic și fără acordul autorităților locale și al cetățenilor.

„Este vorba despre lichidarea a peste 300 de primării și reducerea celor 32 de raioane la trei regiuni. Este evident că, în aceste condiții, nu putem susține acest proiect în esență”, a declarat Dodon, care a cerut Guvernului să revină la consultări și să identifice un compromis acceptat atât de majoritatea parlamentară, cât și de opoziție.

Totodată, liderul PSRM a afirmat că formațiunea își asumă angajamentul de a revizui reforma după schimbarea guvernării, susținând că actualul concept nu corespunde intereselor cetățenilor.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a criticat, la rândul său, modul în care este promovată reorganizarea administrativă. Potrivit acestuia, acțiunile Guvernului contravin principiilor descentralizării, în condițiile în care autoritățile centrale ar urma să concentreze atât resursele financiare, cât și competențele administrative.

„Guvernul PAS centralizează banii, centralizează competențele și, practic, îi privează pe aleșii locali de posibilități și resurse financiare, distrugând tot ceea ce numim autonomie locală”, a afirmat Batrîncea.

Deputatul a criticat și modelul consiliilor regionale propuse de Guvern, despre care susține că ar avea atribuții și resurse limitate, în timp ce deciziile importante ar rămâne în mâinile reprezentanților puterii centrale.

„Este o încercare de a institui controlul politic asupra proceselor din teritoriu. Așa-numitele consilii regionale – fără competențe, fără atribuții, fără buget, practic fără nimic. Despre ce proiecte putem vorbi, dacă deciziile privind acestea nu sunt luate de aleșii locali, ci de reprezentanții puterii centrale?”, a întrebat vicepreședintele Parlamentului.

Batrîncea a invocat și situații în care deciziile de comasare administrativă ar fi adoptate fără consultarea reală a locuitorilor, menționând localitatea Vadul lui Vodă și municipiul Chișinău.

Un alt aspect criticat de socialiști ține de distanțele pe care ar urma să le parcurgă locuitorii și reprezentanții administrațiilor locale pentru a ajunge la noile centre administrative. Deputatul PSRM Marcel Cenușa a calificat reforma drept una pripită și a atras atenția asupra dificultăților pe care le-ar putea întâmpina localitățile incluse în regiunea de sud, cu centrul la Cahul.

„Imaginați-vă cum vor ajunge reprezentanții din Ștefan Vodă și Căușeni, care vor trebui să parcurgă peste 200 de kilometri. Care va fi statutul real al acestor consilii regionale și cum vor putea ele funcționa?”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Cenușa, locuitorii unor primării mici ar putea ajunge să aibă centrul administrativ la o distanță de 50–70 de kilometri. Deputatul a pus sub semnul întrebării și compatibilitatea noii structuri cu prevederile Constituției, invocând articolele 110 și 113, care stabilesc organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova în sate, orașe și raioane.

„Cum putem crea aceste regiuni fără a aduce reforma în concordanță cu prevederile Constituției sau fără a modifica însăși Constituția?”, a întrebat Marcel Cenușa.

Deputata PSRM Alla Pilipețcaia a prezentat, în acest context, exemplul satului Zastînca din raionul Soroca. Potrivit acesteia, localitatea, aflată la o distanță foarte mică de municipiul Soroca, ar fi fost inclusă în componența satului Cosăuți, situat la aproximativ zece kilometri distanță, în pofida obiecțiilor locuitorilor.

Pilipețcaia a afirmat că reprezentanții administrației locale au contestat decizia în instanță și au obținut câștig de cauză în prima instanță. Deputata susține că acest caz demonstrează riscurile unor decizii administrative luate fără a ține cont de voința comunităților.

Socialista a criticat și lipsa unor explicații clare privind reorganizarea nivelului raional. Ea a amintit că anterior fusese discutată varianta creării a zece raioane consolidate, în timp ce actualul concept prevede doar trei regiuni.

Potrivit deputatei, la o consultare publică desfășurată la Soroca, reprezentanții Guvernului nu ar fi oferit argumente convingătoare pentru renunțarea la modelul celor zece raioane. În relatarea sa, răspunsul primit la întrebarea privind schimbarea conceptului ar fi fost că decizia a fost luată de prim-ministrul Vasile Tofan.

Pilipețcaia a pus astfel în discuție riscul ca organizarea administrativ-teritorială să fie modificată din nou odată cu schimbarea guvernării.

PSRM cere revizuirea conceptului de reformă, organizarea unor consultări ample cu primarii, consilierii locali și locuitorii, precum și identificarea unei soluții susținute politic și social. Socialiștii susțin că reorganizarea administrației trebuie să respecte prevederile constituționale și să țină cont de necesitățile reale ale comunităților.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE