Tot mai puține companii din Republica Moldova sunt dispuse să investească în dezvoltarea afacerilor, iar cele mai afectate sunt întreprinderile mici și micro. Ponderea firmelor care intenționează să facă investiții noi în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că aproape două treimi dintre companii nu mai au asemenea planuri. Constatările se regăsesc în raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Datele indică o deteriorare a încrederii mediului de afaceri în perspectivele economice ale țării. Deși autoritățile promovează programe de susținere a antreprenorilor și măsuri pentru îmbunătățirea climatului investițional, tot mai multe companii evită să-și asume cheltuieli suplimentare pentru extindere și modernizare.

Declinul este resimțit în special de întreprinderile micro și mici, care au o capacitate mai redusă de a absorbi șocurile economice și de a face față incertitudinilor. În schimb, companiile mari manifestă o disponibilitate mai ridicată de a investi, ceea ce scoate în evidență diferențele tot mai mari dintre afacerile mici și jucătorii economici puternici.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, constată Comisia Europeană.

Unul dintre factorii care afectează mediul de afaceri este incertitudinea economică și regională, amplificată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Bruxelles-ul atrage atenția și asupra lipsei de predictibilitate a cadrului de reglementare, menționând că agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică.

În aceste condiții, companiile întâmpină dificultăți în anticiparea modificărilor legislative și în planificarea investițiilor pe termen mediu și lung. Situația este cu atât mai complicată cu cât Republica Moldova își aliniază accelerat legislația la normele Uniunii Europene, proces care presupune schimbări ale regulilor aplicabile afacerilor.

Nici investițiile străine nu oferă motive prea mari de optimism. Intrările de investiții străine directe au reprezentat doar 1,8% din PIB în 2025, în scădere față de nivelul de 2% înregistrat în anul precedent.

Comisia Europeană subliniază că războiul din Ucraina continuă să reprezinte un risc pentru investitorii interesați de piața moldovenească, afectând atractivitatea țării pentru capitalul extern.

Pe de altă parte, autoritățile au înregistrat progrese în reducerea birocrației, prin simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Guvernul a continuat și programele de sprijin financiar pentru modernizarea capacităților de producție, eficiență energetică și inovare. Totodată, a extins mecanismul ghișeului unic pentru investitori și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova.

O altă inițiativă este noua Lege cu privire la investiții, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze realizarea proiectelor strategice, care fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Raportul menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova din 2026, în cadrul căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste acorduri exprimă interes pentru anumite proiecte, însă nu reprezintă investiții efectiv realizate.

Astfel, în pofida măsurilor promovate de Guvern, economia Republicii Moldova continuă să se confrunte cu dificultăți în atragerea capitalului. Nivelul redus al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și lipsa de predictibilitate economică rămân printre principalele obstacole pentru dezvoltarea sectorului privat.

Scăderea de la 40% la 32% reprezintă o diminuare de opt puncte procentuale a ponderii companiilor care intenționează să investească. Indicatorul reflectă planurile declarate de întreprinderi pentru 2026, nu o reducere deja confirmată a investițiilor efectiv realizate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE