Creșterea creditelor ipotecare și scumpirea locuințelor din Republica Moldova ridică semne de întrebare la nivel european. Comisia Europeană avertizează că programul guvernamental „Prima Casă PLUS” ar putea genera riscuri pentru stabilitatea financiară și cere ca împrumuturile acordate prin această schemă să fie monitorizate mai atent de Banca Națională a Moldovei (BNM). Avertismentul se regăsește în Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie.
Deși sistemul bancar moldovenesc este considerat stabil și dispune de rezerve suficiente de capital și lichiditate, Bruxelles-ul atrage atenția asupra accelerării creditării, în special în sectorul imobiliar. Riscurile sunt amplificate de creșterea prețurilor la locuințe și de extinderea împrumuturilor garantate de stat.
„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raport.
Datele analizate de Comisia Europeană arată că volumul creditării sectorului privat a crescut considerabil în 2025. Raportat la dimensiunea economiei, creditele acordate populației și companiilor au ajuns la 28,2% din PIB, față de 25,5% în 2024.
Creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările pentru achiziția locuințelor, în condițiile unor condiții mai favorabile de finanțare și ale politicilor de stimulare a investițiilor.
Un alt indicator care atrage atenția experților europeni este raportul dintre credite și depozite, care a urcat până la 72,2% în 2025, cu aproape zece puncte procentuale peste nivelul anterior. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.
Mai mult, în prima jumătate a anului 2026 s-a înregistrat și o creștere a ponderii creditelor neperformante. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși nivelul este considerat în continuare relativ redus.
Avertismentul Bruxelles-ului vizează în special mecanismul prin care statul garantează o parte din creditele ipotecare acordate beneficiarilor programului „Prima Casă PLUS”. Prin facilitarea accesului la finanțare, schema stimulează cererea de locuințe și contribuie la extinderea creditării imobiliare.
Într-o piață în care prețurile locuințelor sunt în creștere, accelerarea creditării poate amplifica vulnerabilitățile financiare. Riscurile devin mai mari dacă veniturile populației nu țin pasul cu scumpirea proprietăților și cu obligațiile lunare de rambursare a împrumuturilor.
Comisia Europeană recomandă, astfel, ca programul să nu fie tratat separat de restul sistemului de creditare, ci să fie inclus în mecanismele generale prin care BNM identifică, evaluează și limitează riscurile ce pot afecta stabilitatea întregului sector financiar.
Totuși, raportul nu afirmă că „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditelor sau că beneficiarii programului ar înregistra probleme generalizate la achitarea ratelor. Avertismentul se referă la riscurile potențiale generate de evoluția rapidă a pieței imobiliare și a creditării.
Documentul european mai evidențiază o altă vulnerabilitate a sectorului bancar: concentrarea ridicată a activelor în mâinile câtorva instituții financiare. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova controlează aproape 90% din activele întregului sector, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.
Pe de altă parte, băncile continuă să beneficieze de rezerve importante de capital și lichiditate, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.
Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026. Potrivit acesteia, sistemul bancar din Republica Moldova ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat de capitalizare și lichiditate.
Prin urmare, avertismentul Bruxelles-ului nu vizează o instabilitate bancară imediată, ci necesitatea unor controale mai stricte asupra creditării imobiliare, într-un moment în care scumpirea locuințelor și extinderea garanțiilor de stat pot acumula riscuri pentru viitor.


