“Luptăm, rezist, sunt anticomunist”, “Comuniştii la gunoi”, “Libertate”, au fost primele sloganuri scandate în seara zilei de 6 aprilie 2009 în centrul Chişinăului de mii de tineri din R. Moldova, care, după opt ani de putere comunistă, aveau pentru prima oară curajul să strige “Jos dictatura”.“6 aprilie - Zi de doliu naţional. Dacă nu ai votat pentru PCRM - ia o lumânare şi ieşi în stradă!!! Ne vedem la orele 18.00, la Ştefan cel Mare!”, acesta era mesajul care circula pe internet în după-amiaza zilei de luni, 6 aprilie 2009. Între timp, rezultatele anunţate de Comisia Electorală de la Chişinău confirmau victoria categorică a comuniştilor în alegerile legislative din 5 aprilie, iar resemnarea părea să fi cuprins Republica Moldova.
Apelul lansat pe internet de un grup de tineri, printre care jurnaliştii Oleg Brega şi Natalia Morari, “a trezit” însă din amorţeală Chişinăul. Începând de la ora 17.30, câteva zeci de tineri s-au adunat lângă statuia lui Ştefan cel Mare, cu flori, lumânări şi pancarte improvizate din hârtie. La ora 18.00, numărul participanţilor la protest depăşea deja 300, iar lumea continua să se strângă în centrul Chişinăului.
Acţiunea se desfăşoară paşnic. Tinerii aprind lumânări, scandează “Jos comuniştii”, afişează pancarte pe care scria “Mai bine mort decât communist” şi “Trezeşte-te, Patrie drogată”. În numai o oră, Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău se umple de manifestanţi, iar circulaţia pe Bulevardul Ştefan cel Mare este întreruptă. Peste 2.000 de oameni se îndreaptă spre sediul Preşedinţiei, scandând “Libertate” şi “Jos comunismul”. După ce aprind lumânări şi depun flori în faţa sediului Preşedinţiei, participanţii se îndreaptă spre piaţa din faţa Guvernului Republicii Moldova. Aici, numărul manifestanţilor se măreşte la 10.000.
Mulţimea scandează în Piaţa Marii Adunări Naţionale “Jos dictatura”, “Nu fraudării alegerilor”, “Jos clanul communist”, “Libertate! Libertate! Libertate!” şi cântă “Deşteaptă-te române". La ora 20.00, organizatorii anunţă finalul protestului, dar tinerii rămân în Piaţă şi scandează în continuare lozinci anticomuniste. Poliţiştii din forţele speciale îşi fac apariţia şi împânzesc zona.
"Ziua de doliu" se încheie cu puţin înainte de miezul nopţii, după ce protestarii trec şi pe la sediul Comisiei Electorale, dar şi al Partidului Comuniştilor. Noaptea târziu, internetul se umple de un nou mesaj: "Tinerii declară ziua de 7 aprilie - zi de doliu naţional în Republica Moldova. Dacă nu ai votat pentru PCRM - ia o lumânare şi ieşi în stradă, ora 10.00, la Ştefan cel Mare".
La primele ore ale dimneţii de marţi, 7 aprilie, Piaţa Marii Adunări Naţionale se umple de tineri, care scandează "Alegeri repetate", "Vot fraudat", "Jos Comunismul". În jurul prânzului, mulţimea se îndreaptă spre sediul Preşedinţiei şi Parlamentului, unde continuă să scandeze lozinci anticomuniste. Dispozitivele forţelor de poliţie îşi fac apariţia în faţa manifestanţilor, care, furioşi, încep să arunce cu ouă şi roşii în sediul Preşedinţiei.
În scurt timp, apar şi primele pietre, iar geamurile instituţiei cedează. În numai câteva ore, manifestaţia scapă de sub control, manifestanţi violenţi atacă forţele de ordine, rămase parcă fără puterea de a reacţiona, incendiază şi devastează sediile Parlamentului şi Preşedintiei de la Chişinau, unde sunt arborate drapelele Uniunii Europene şi României.
Spre seară, grupuri de tineri aruncă din sediul Parlamentului şi Preşedinţiei calculatoare, televizoare, documente, în timp ce poliţiştii privesc acţiunea fără să intervină. Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, încearcă să-i convingă pe manifestanţi să plece spre casă. Un alt grup de tineri continuă să protesteze pasnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Abia după miezul nopţii politiştii intervin în forţă împotriva manifestanţilor care se mai aflau în stradă, iar aceştia sunt bătuţi şi maltrataţi.
8 aprilie 2009, teroarea a cuprins Chişinăul
La 8 aprilie, teroarea a cuprins Chişinăul. Comuniştii dau ordin să fie făcute descinderi în universităţi şi licee, pentru a fi arestaţi tinerii care au avut curajul să participe la proteste. Liderii comunişti de la Chişinău acuză Bucureştiul de implicare într-o "tentativă de lovitură de stat". Relaţiile dintre R. Moldova şi România, oricum pe un trend descendent în ultimii ani, au ajuns la 8 aprilie la o încordare fără precedent.
Autorităţile de la Chişinău îi expulzează pe ambasadorul român, Filip Teodorescu, şi pe consilierul Ioan Gaborean, reintroduc obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români, gesturi urmate de acţiuni de intimidare a jurnaliştilor români aflaţi la Chişinău.
Acţiunile represive ale poliţiei, reţinerile abuzive în plină stradă ale tinerilor s-au soldat, conform bilanţului primăriei Chişinau, cu trei decese (cazurile Valeriu Boboc, Ion Ţabuleac şi Eugen Ţapu) şi 41 de cazuri de tratament inuman, degradant şi tortură.
Într-o primă etapă, Uniunea Europeană şi alte organisme internaţionale s-au rezumat la a se declara, cu intârziere, îngrijorate de evoluţiile de la Chişinău. Au urmat apoi o serie de vizite ale oficialilor străini în R. Moldova, care au criticat intervenţia brutală a forţelor regimului comunist asupra participanţilor la manifestaţiile din aprilie.
În acest context, preşedintele Vladimir Voronin a acceptat renumărarea voturilor de la scrutinul din 5 aprilie şi eliberarea tinerilor aflaţi în închisori. Rezultatul renumărării nu a produs însă nicio schimbare, comuniştii având asigurate 60 din cele 101 de locuri ale Parlamentului. Cu toate acestea, majoritatea a fost insuficientă - din cauza unui singur vot lipsă - pentru a-l alege pe şeful statului dorit de comunişti.
Cele trei partide de opoziţie, care nu au contenit să denunţe un scrutin câştigat fraudulos de comunişti, au reuşit să fie solidare şi au boicotat alegerea şefului statului provocând astfel alegeri legislative anticipate. În consecinţă, Parlamentul format în urma scrutinului din aprilie a fost dizolvat, iar alegătorii din Republica Moldova au fost chemaţi din nou la urne la 29 iulie.
Alegerile anticipate au fost precedate şi de un prim moment de ruptură în Partidul Comuniştilor, prin plecarea fostului preşedinte al Parlamentului, Marian Lupu, considerat de mai multă vreme drept favorit la succesiunea lui Vladimir Voronin. Acesta s-a prezent la alegerile din 29 iulie pe lista Partidului Democrat, ridicând considerabil şansele acestei formaţiuni de a intra in Parlament.
În urma scrutinului din iulie, comuniştii au obţinut 48 de mandate în Parlament, în timp ce majoritatea - 53 de mandate - a revenit celor patru formaţiuni necomuniste din noul legislativ. La 5 august, liderii PLDM, PL, PD şi AMN au decis constituirea coaliţiei de guvernare democratică Alianţa pentru Integrare Europeană.
Schimbarea puterii de la Chişinău nu a dus însă şi la depăşirea crizei politice din R. Moldova. Impasul se prelungeşte în condiţiile în care actuala coaliţie liberal-democrată nu deţine cele 61 de voturi necesare pentru alegerea liderului PD, Marian Lupu, în funcţia de preşedinte al ţării. Cele două încercări ale Parlamentului - din 10 noiembrie şi 7 decembrie - de a-l desemna pe Lupu şef al statului au eşuat după ce grupul parlamentar comunist a boicotat votul. Potrivit Constituţiei, actualul Parlament ar urma să fie dizolvat în cursul acestui an, pentru a deschide calea unui nou scrutin anticipat.
În acest context, Preşedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, care este şi şeful interimar al statului, şi-a anunţat la 1 decembrie intenţia de a propune schimbarea Constituţiei, inclusiv a modalităţii de desemnare a preşedintelui. Pentru schimbarea Constituţiei şi alegerea preşedintelui prin vot direct este suficientă organizarea unui referendum.
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, coaliţia aflată la guvernare la Chişinău, au decis recent că va fi adoptată o nouă Constituţie în urma unui referendum naţional care va fi organizat până la 16 iunie, deschizându-se astfel calea evitării alegerilor anticipate. În prima fază, Parlamentul ar urma să aprobe o lege privind adoptarea unei noi Constituţii. În baza acestei legi, Constituţia ar fi votată în Parlament pe articole, iar apoi ar urma să fie supusă, integral, referendumului.
Comisia de la Veneţia a recomandat ulterior, într-o scrisoare adresată autorităţilor de la Chişinău, că Parlamentul Republicii Moldova trebuie dizolvat şi trebuie organizate alegeri parlamentare anticipate. "În R. Moldova, Parlamentul poate fi dizolvat nu doar în cazul incapacităţii de a investi Guvernul, dar chiar şi dacă acesta esuează în a alege preşedintele ţării. Dizolvarea Parlamentului este în detrimentul stabilităţii, dar, dacă acesta nu reuşeste să aleagă un preşedinte, legislativul trebuie sa fiue dizolvat", se precizează în documentul instituţiei europene.
Un an de la proteste
În prezent, la un an de la protestele care au dus la o schimbare radicală a puterii de la Chişinău, Republica Moldova se bucură de simpatia comunităţii internaţionale şi încearcă să recupereze diplomatic terenul pierdut mai ales în privinţa integrării europene. SUA au fost primele care au dat semnalul acestei deschideri, oferind un sprijin material consistent Chişinăului. A urmat o conferinţă a donatorilor, care a reuşit să strângă aproape două miliarde de dolari.
Relaţiile cu România sunt simţitor îmbunătăţite şi aduse aproape de normalizare. Declaraţiile sunt prieteneşti şi gesturile ample. Bucureştiul a oferit un ajutor nerabursabil de 100 de milioane de euro. Noul ambasador al României tocmai şi-a preluat postul la Chişinău şi este asteptat numele noului ambasador al R. Moldova la Bucureşti. Cele două ţări au încheiat în timp record poate cel mai important document al relaţiilor bilaterale, Acordul de mic trafic la frontieră, prin care peste un milion de cetăţeni moldoveni vor putea trece graniţa în România cu un permis special.
Postări asemănatoare
Reforma salarizării va costa circa 6 miliarde de lei –...
CNPF a prezintat în Parlament raportul pentru 2025 – Creștere...
CALM cere revizuirea reformei APL: „Nu poate fi un exercițiu...
Curtea Constituțională va analiza competențele Adunării Populare a Găgăuziei în...
Ion Ceban anunță inițiativă de referendum privind reforma APL –...
Ministerul Finanțelor renunță la reforma impozitării salariilor pentru anul 2027
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Reforma salarizării va costa circa 6 miliarde de lei –...
iunie 27, 2026
Ministrul Gavriliță – Noua lege a salarizării va fi aplicată...
iunie 27, 2026
CNPF a prezintat în Parlament raportul pentru 2025 – Creștere...
iunie 26, 2026
CALM cere revizuirea reformei APL: „Nu poate fi un exercițiu...
iunie 26, 2026
Formarea guvernului la București din nou incertă – Nicușor Dan:...
iunie 26, 2026
Curtea Constituțională va analiza competențele Adunării Populare a Găgăuziei în...
iunie 26, 2026
