Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere autorităților să oprească ceea ce numește „amalgamare normativă” și acuză Cancelaria de Stat că exercită presiuni asupra primăriilor pentru a accepta reorganizarea administrativ-teritorială.

CALM susține că mai multe primării au primit notificări prin care sunt incluse în „clustere” stabilite fără consultarea lor și li se indică inclusiv centrul administrativ al viitoarei unități. Potrivit autorităților locale, termenul de câteva zile acordat pentru reacție nu permite convocarea consiliilor locale și organizarea unor consultări publice în condițiile legii.

Organizația a transmis o Adresare-Apel conducerii statului, Parlamentului, Guvernului, Cancelariei de Stat și Procurorului General. Documentele au ajuns și la reprezentanții Consiliului Europei și ai Uniunii Europene.

CALM afirmă că procesul ar afecta inclusiv localitățile care au parcurs deja proceduri de amalgamare voluntară, dar și primăriile care dispun de populație, venituri și capacitate administrativă suficiente.

„Ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, calificând condiționarea finanțării drept contrară principiilor autonomiei locale.

În analiza juridică transmisă autorităților, CALM invocă lipsa unei legi organice care să reglementeze o amalgamare obligatorie, depășirea atribuțiilor executivului, consultări publice insuficiente, lipsa unor studii de impact și a resurselor financiare pentru noile responsabilități.

Președinta CALM, Tatiana Badan, susține că autoritățile locale nu se opun reformei, ci modului în care aceasta este implementată.

„Contestăm felul în care se procedează: fără lege, fără să fie întrebat cineva și fără bani”, a declarat Badan.

CALM solicită sistarea notificărilor privind „amalgamarea normativă” până la adoptarea unui cadru legal prin Parlament, consultarea reală a comunităților, inclusiv prin referendumuri locale, garantarea resurselor financiare și umane pentru eventualele reorganizări și instituirea unei căi de atac pentru primăriile vizate.

Organizația avertizează că orice reformă administrativ-teritorială trebuie să fie realizată „cu lege, cu bani și cu acordul comunităților”, în conformitate cu principiile autonomiei locale.

Guvernul respinge acuzațiile Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) privind presupusele presiuni exercitate asupra primăriilor în cadrul procesului de amalgamare administrativ-teritorială.

Executivul susține că autoritățile locale au fost informate din timp despre etapele reformei, inclusiv despre trecerea de la amalgamarea voluntară la cea normativă.

„Criteriile care stau la baza procesului au fost prezentate public, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați”, se arată în reacția Guvernului.

Potrivit Executivului, etapa actuală nu reprezintă o decizie unilaterală de reorganizare a teritoriului, ci pregătirea opțiunilor care urmează să fie supuse procedurii legislative.

Guvernul respinge și acuzația că ar depăși competențele constituționale. Executivul recunoaște că reorganizarea administrativ-teritorială ține de Parlament și poate fi făcută doar prin lege organică, însă subliniază că Guvernul are dreptul de inițiativă legislativă.

Astfel, autoritățile centrale spun că pot evalua capacitatea administrativă a localităților, identifica variante de reorganizare, discuta cu primarii și pregăti proiectul de lege care va ajunge ulterior în Parlament.

„Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează Executivul.

Guvernul anunță că va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile, susținând că obiectivul reformei este consolidarea administrației publice locale și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

Reacția vine după ce CALM a cerut oprirea notificărilor privind „amalgamarea normativă”, acuzând că unele primării ar fi puse în fața unei alegeri „între amalgamare și pierderea finanțării”.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE