Doar 24 de zile au rămas până la alegerile parlamentare decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova. Partidele intrate în lupta electorală se întrec în slogane pro-europene şi se acuză reciproc de hoţie, nepotism şi incompetenţă. Unele forţe politice au lansat mai multe semnale de alarmă referitoare la presupuse abuzuri în măsură să influenţeze rezultatele votării.

În general, campania electorală s-a desfăşurat aproape în tăcere. Şocurile electorale au lipsit cu desăvârşire, iar dezbaterile la postul public de televiziune au fost nerelevante din cauza formatului de discuţii neadecvat. De fapt, lupta politică se dă între Partidul Comuniştilor de guvernământ şi alte trei partide de opoziţie (Partidului Liberal (PL), Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) şi Alianţei Moldova Noastră (AMN)) care şi-au exprimat disponibilitatea de a se alia postelectoral împotriva comuniştilor. Dezbaterile au loc, însă, între reprezentanţii acestor partide de opoziţie şi partidele mici sau candidaţii independenţi care nu au nici o atribuţie cu actul guvernării şi cărora nu li se poate cere socoteală pentru proasta gestionare a treburilor publice. Astfel, are loc un fel de mimare a dezbaterilor menite să ungă ochii observatorilor care scriu rapoarte despre corectitudinea procesului electoral. Ca să compenseze cumva lipsa posibilităţii de a formula reproşuri la adresa guvernării, concurenţii electorali au creat spoturi în care în loc să-şi promoveze platforma politică – atacă puterea comunistă pe subiecte de corupţie.

Difuzarea spoturilor anticomuniste a fost, însă, împiedicată prin decizii ale Comisiei Electorale Centrale (CEC)– instituţie statală care va număra buletinele de vot la data de 5 aprilie. "Chiar o critică uşoară la adresa tovarăşilor (comunişti – n.n.) este contestată imediat de CEC care activează la cheremul partidului de guvernământ", a declarat Serafim Urechean, liderul AMN.

Tot Serafim Urechean a dezvăluit marţi, 10 martie o presupusă schemă de fraudare a alegerilor de puterea comunistă. Potrivit lui, pe listele de votanţi au apărut peste noapte 600 mii de alegători virtuali. "În teritoriu au apărut noi date de la Registru, de exemplu raionul Cantemir, unde în componenţa acestui oraş au apărut străzi noi cu nume concrete ale cetăţenilor care, cică, ar locui acolo. Dar aceste străzi nici nu există în raionul Cantemir", a afirmat liderul centrist.

În legătură cu acest caz, Alianţa Moldova Noastră a depus o contestaţie şi a înştiinţat printr-o notă informativă Consiliul Europei.

La rândul lor, comuniştii au cerut excluderea Alianţei Moldova Noastră (AMN), a Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM), a Partidului Liberal (PL) şi a Partidului Democrat din Moldova (PDM) din competiţia electorală, pe motiv că acestea ar fi utilizat în campanie fonduri nedeclarate. Reprezentanţii partidelor suspectate de nereguli financiare susţin, însă, că au toată documentaţia în regulă. Comisia Electorală Centrală va examina demersul comuniştilor în următoarele 6 zile.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, întors recent din Italia, unde s-a întâlnit cu muncitorii moldoveni, a declarat că autorităţile comuniste de la Chişinău se tem de votul moldovenilor din străinătate, motiv pentru care au refuzat ajutorul părţii italiene în ceea ce priveşte deschiderea unor secţii de votare suplimentare pe teritoriul Italiei: "Guvernării comuniste îi este frică de cetăţenii noştri aflaţi peste hotare, pentru că ei (muncitorii moldoveni – n.n.) au un mesaj credibil, o poziţie clară şi îşi pot exprima independent punctul de vedere fără nici un fel de presiuni din partea guvernării aşa cum se face în interiorul ţării", a spus Chirtoacă.

Liberalii au trimis apeluri către guvernele statelor membre ale UE, solicitându-le să manifeste în ziua de 5 aprilie loialitate faţă de cetăţenii moldoveni, aflaţi pe teritoriul lor şi să le faciliteze accesul la vot prin asigurarea deplasării către secţiile de votare deschise în oraşele îndepărtate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE