Noi, grupul de analişti politici "Politik", avem intenţia de a sesiza concetăţenii noştri să perceapă mecanismele secrete de manipulare şi să li se opună. Îi invităm pe alegători, specialişti în tehnologii politice, politicieni să dezbatem împreună materiale la rubrica "Tehnologii politice". Vom vorbi despre politică, despre campaniile electorale, evitând exemplele din viaţa politică a Republicii Moldova. Cititorul are dreptul să-şi facă el, însuşi, concluzii şi să contracareze de sine stătător metodele de manipulare. Fiecare are dreptul la propria opinie, fiecare e liber să aleagă!
“Votul este cel mai puternic instrument
pe care l-a avut omul vreodată pentru a învinge nedreptatea”
Lyndon Johnson
La etapa actuală, dreptul electoral, adică dreptul constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului, societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes comun este recunoscut şi consfinţit în acte legislative în majoritatea statelor lumii. Pentru oameni, dreptul de a alege reprezintă posibilitatea de a-şi hotărî independent soarta şi şansa istorică, de a exclude dictatura unei singure persoane sau unui grup restrâns de la putere.
Odată cu începerea campaniei electorale pentru alegerile în organul legislativ suprem al ţării
(Parlament, Senat, Dumă, etc.), în autorităţile administraţiei publice locale (oraş, judeţ, stat), sau a şefului statului, unele persoane ce candidează pentru ocuparea unor funcţii publice eligibile, cât şi grupuri de interese finanţate din exterior, aplică scenarii electorale regizate din timp, în scopul manipulării opţiunii electorale a votantului şi câştigării alegerilor.
(Parlament, Senat, Dumă, etc.), în autorităţile administraţiei publice locale (oraş, judeţ, stat), sau a şefului statului, unele persoane ce candidează pentru ocuparea unor funcţii publice eligibile, cât şi grupuri de interese finanţate din exterior, aplică scenarii electorale regizate din timp, în scopul manipulării opţiunii electorale a votantului şi câştigării alegerilor.
“Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze
sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent”
(Codul electoral al Republicii Moldova, art. 7)
Datorită faptului că funcţionează eficient principiile economiei de piaţă, totul a avut şi va avea preţ de vânzare sau cumpărare, inclusiv Votul cetăţeanului. Aceste afirmaţii sunt bazate pe studiul transparenţei procesului electoral, normelor şi caracterului desfăşurării alegerilor într-o societate democratică, precum și pe analiza rezultatelor monitorizării alegerilor de către observatorii naţionali sau reprezentanţii organizaţiilor internaţionale sau nonguvernamentale şi reflectarea acestor alegeri în mijloacele de informare în masă.
Majoritatea cazurilor de încălcare a normelor referitoare la alegerile libere şi democratice, inclusiv cumpărarea sau vânzarea voturilor alegătorilor au fost comise de către persoanele de încredere a concurenţilor electorali în timpul campaniei electorale în ziua desfăşurării alegerilor şi, în final, la numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor.
Până la alegeri
Încălcări grave ale legislaţiei electorale sunt comise şi de unii funcţionari de stat de rang înalt, care participă la o serie de întruniri cu caracter electoral, nefiind destituiţi din postul pe care îl ocupau la momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali. Aceşti demnitari desfăşoară acţiuni de agitaţie electorală pentru a-i influenţa direct pe unii alegători (preoţi, medici, profesori, primari), să-i manipuleze în ziua alegerilor pe cetăţenii cu drept de vot, nedeterminaţi în opţiunea lor electorală.
În timpul alegerilor, în multe ţări este răspândită practica «mitei electorale», adică cumpărarea voturilor prin oferirea de ajutoare umanitare din fonduri nedeclarate. Astfel, sunt repartizate cadouri-colete, cu produse alimentare (făină, orez, zahăr, ulei, etc.), băuturi sau bani, populaţiei sărace în schimbul exprimării opţiunii lor electorale pentru candidatul sau partidul politic recomandat. Această mită a asigurat unor partide politice victorie la alegeri în unele state.
“Concurenţilor electorali li se interzice să propună alegătorilor bani, cadouri,
să distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare
sau din alte acţiuni de binefacere”
( Codul electoral al Republicii Moldova, art. 38, alin. 7)
În mod evident, candidaţii vor recurge şi la oferte mai neobişnuite în speranţa că vor câştiga mai multe voturi la alegeri. De exemplu, în unele ţări, unii candidaţi chiar au distribuit gratis diverse medicamente alegătorilor mai în vârstă, în schimbul fidelităţii electorale. Astfel, pentru combaterea acestei practici în Thailanda, au fost înăsprite legile. Candidaţii electorali, care cumpărau voturile, riscau până la 10 ani de închisoare.
Cumpărarea voturilor de către concurenţi electorali sau persoane care se identifică cu un anumit partid reprezintă un fenomen dificil de suprimat din societatea contemporană. Atâta timp cât oamenii nu înţeleg - Cine le cumpără votul cu bani, cadouri sau fonduri pentru bugetul unei unităţi administrativ-teritoriale are deja făcut planul pentru recuperarea înzecită a acestor cheltuieli în perioada mandatului.
“Chiar şi în democraţia americană au existat cazuri de cumpărare a voturilor,
însă acestea au avut loc într-un alt secol”
( Ahmed Dogan, liderul Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi din Bulgaria)
Adevăratele campanii de vânzare a voturilor sunt organizate prin intermediul reţelei internet, atunci când un grup de persoane cu drept de vot îşi scot la licitaţie voturile pentru alegeri. Aşadar, în legislaţia electorală nu este stipulat clar pedepse pentru astfel de vânzări/cumpărări de voturi în timpul campaniei electorale.
Preţul voturilor la licitaţie pentru alegerile prezidenţiale din Argentina,
din 2007, au variat de la 30 de cenţi până la 95 de dolari.
Oferirea banilor, cadourilor, bunurilor ori altor foloase materiale în perioada campaniei electorale şi în ziua desfăşurării alegerilor se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani în statele europene. Aceeaşi pedeapsă este aplicată persoanelor care primesc mită electorală în schimbul promisiunii de a vota un candidat independent sau un anumit partid politic, precum şi celor care votează fără a avea drept de vot, sau care votează de mai multe ori în ziua alegerilor, adică turismul electoral.
Proporţiile fenomenului respectiv sunt destul de mari (în România, R. Moldova, Bulgaria etc.), deoarece prinderea în flagrant a persoanelor care aplică votul multiplu este dificilă. Pentru că nu există mijloace necesare de a constata că o persoană votează în mai multe localităţi.
De ce? Foarte simplu: există interes şi respectiv recompensă materială. În aceste condiţii, singura metodă viabilă de aplicare de către unii alegători a votului multiplu rămâne compararea ulterioară a listelor suplimentare.
În ziua alegerilor
Alte mecanisme de cumpărare a voturilor sunt desfăşurate în ziua alegerilor prin aplicarea telefoanelor mobile şi a camerelor de filmat în cabina de vot. Numeroşi alegători sunt plătiţi pentru a susţine un anume candidat, dovedind modul în care au votat prin imagini luate în cabina de vot. Deci, în aceste situaţii în unele state a fost introdusă pedeapsa până la un an privaţiune de libertate pentru persoanele care îţi vând opţiunea lor electorală.
Bătălia electorală nu poate fi câştigată fără comiterea fraudelor majore ca: agitaţie în secţiile de votare, manipulare cu listele electorale, exercitarea influenţei ilicite asupra voinţei cetăţeanului în ziua desfăşurării alegerilor. Menţionăm că în timpul exercitării dreptului electoral au fost identificate cazuri de „oferire de bunuri în scopul determinării alegătorilor să voteze o anumită listă de partid”. Aşadar, lângă secţiile de votare activează specialişti într-ale mitei electorale, care le oferă alcool, astfel făcând agitaţie electorală, fapt ce constituie o încălcare flagrantă a legislaţiei electorale.
“În ziua alegerilor şi în cea precedentă ei nu se admite nici un fel de agitaţie”
(Codul electoral al Republicii Moldova, art. 47, alin. 14)
Pe parcursul zilei de votare pot fi încălcate şi reglementări referitoare la listele electorale. De exemplu, neactualizarea acestora la nici o secţie de votare permite fraudarea rezultatelor scrutinului. Pot fi comise falsuri prin figurarea în listele electorale a persoanelor care au decedat ori şi-au schimbat viza de domiciliu, perfectându-şi o viză de reşedinţă într-o altă regiune a ţării.
Unii alegători sunt înscrişi în listele electorale de două ori: o dată cu numele pe care îl purtau până la căsătorie, iar a doua oară - cu cel de după căsătorie. În aşa mod este încălcat principiul: fiecare cetăţean are dreptul la un singur vot. Asemenea încălcări aruncă umbră de neîncredere peste autorităţile responsabile de veridicitatea întocmirii listelor electorale. Există motive temeinice că tăinuirea de public a listelor neactualizate se întreprind cu intenţia fraudării rezultatelor scrutinului contra unei recompense materiale.
De asemenea, exemple grave de încălcare a legislaţiei electorale în ziua alegerilor sunt înregistrate în organizarea legală a ordinii de drept şi asigurarea securităţii procesului de votare. Dacă în secţiile de votare, cabina de vot sau mesele amenajate pentru membrii birourilor sunt plasate în aşa fel, încât observatorii nu pot avea posibilitatea de a monitoriza activitatea membrilor comisiei, atunci apar condiţii nefavorabile pentru exprimarea liberă şi secretă a opţiunii electorale a alegătorului.
În timpul desfăşurării procesului de votare este practicată şi manipularea cu buletine de vot de la tipărirea unui număr exorbitant de buletine, distribuirea frauduloasă până la extragerea acestora din secţiile de votare. Astfel, se poate explica de ce în unele urne de vot pot fi depistate mai multe buletine de vot decât numărul cetăţenilor care au semnat că li s-a înmânat buletin de vot. Ori controlul repartizări buletinelor de vot creează premise de aplicare a metodei “carusel”, care presupune că alegătorul face un schimb de buletine, unul completat de altcineva din exterior pe unul fără ştampila “votat”, pentru care la ieşirea din secţia de votare va fi remunerat de unele persoane de încredere ale concurenţilor electorali.
“Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot”
( Codul electoral al Republicii Moldova, art. 54, alin. 3)
După închiderea secţiilor de votare
La ultima etapă a alegerilor, anume numărarea şi totalizarea voturilor creează condiţii şi mecanisme de falsificare a numărului voturilor alegătorilor de către birourile electorale, dacă există vreo „înţelegere” între acestea şi unii concurenţi electorali, cointeresaţi în câştigarea alegerilor în ţară. Considerăm că atât gradul de fraudare, caracterul ilegalităţilor care pot fi comise în timpul alegerilor, precum şi proasta organizare tehnică a scrutinului poate influenţa rezultatul acestuia. De aceea, instituirea votului obligatoriu, nu doar benevol, pentru cetăţeni, ar reprezenta o posibilitate de anulare a cumpărării voturilor şi şansa alegătorului de a participa direct la deciziile ce-l privesc, anulând indiferenţa electorală în rândurile populaţiei decepţionate de reprezentanţii poporului aleşi, cât şi a celor cetăţeni cu drept de vot aflați peste hotarele ţării, a căror buletin de vot pot fi falsificate.
În alte ţări (Belgia, Grecia, Argentina, Australia ş.a.) s-a trecut la instituirea votului obligatoriu
pe principiul că exprimarea opţiunii electorale face parte din
îndatoririle cetăţenilor, la fel ca plata taxelor şi impozitelor,
nerespectarea acestuia fiind sancţionată.
Totuşi, votul trebuie privit ca o obligaţie morală şi civică a alegătorilor. Este vorba de o responsabilitate a fiecărui cetăţean faţă de ţara sa. Neprezentarea la vot oferă posibilitatea altora de a decide în locul nostru. Este afirmat că
„oficialii proşti, sunt aleşi de cetăţenii buni care nu votează” (George Jean Nathan)
Postări asemănatoare
Curtea Constituțională decide asupra rezultatelor alegerilor și validării mandatului președintelui...
Deputatul Carp a primit un comentariu de la Procuratură pe...
Forțele aeriene britanice vor desfășura avioane Eurofighter Typhoon în România
BBC: Cum să câştigi un referendum
De mâine ce facem?
Nici Filat nu o cunoaște personal pe Bacalu
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Iga Swiatek, out în sferturi la Mastersul de la Miami...
martie 26, 2025
SUA și Rusia discută despre o posibilă repunere a în...
martie 26, 2025
Sectorul cărnii de porc din Moldova între importuri și producție...
martie 26, 2025
Guvernul a prelungit obligația Energocomului, de a achiziționa centralizat energie...
martie 26, 2025
Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o rezoluție în...
martie 26, 2025
În plin an electoral autoritățile vor să schimbe buletinele de...
martie 26, 2025
