Guvernul Republicii Moldova pregătește o rectificare de proporții a bugetului de stat pentru anul 2026, în condițiile în care cheltuielile cresc mult mai rapid decât veniturile. Potrivit proiectului de rectificare și notei de fundamentare, cheltuielile bugetului de stat urmează să fie majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.
Diferența dintre cele două valori va fi acoperită prin majorarea deficitului bugetar. Acesta urmează să crească cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, situația este și mai amplă. Deficitul este estimat la 23,26 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 5,99% din PIB. Veniturile sunt prognozate la 134,25 miliarde de lei, iar cheltuielile ajung la 157,5 miliarde de lei.
Mai puțini bani pentru investiții, mai mulți pentru cheltuieli curente
Una dintre principalele caracteristici ale rectificării este schimbarea priorităților bugetare. Statul reduce finanțarea pentru o serie de proiecte investiționale și majorează, în paralel, alocările pentru cheltuieli sociale, salarii, compensații și infrastructură locală. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt diminuate cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile finanțate din resursele generale ale statului cresc cu aproximativ 3,73 miliarde de lei. În total, cheltuielile capitale sunt reduse cu 668,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 5,8%. Și mai pronunțată este reducerea componentei proiectelor externe, care scade cu 22,4%.
Printre proiectele care pierd cele mai multe fonduri se numără răspunsul de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, cu 257,8 milioane de lei mai puțin, construcția noului penitenciar din Chișinău – minus 250 de milioane de lei, precum și programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei. Sunt reduse și fondurile destinate modernizării mașinilor și echipamentelor agricole, gestionării riscurilor de dezastre și rezilienței climatice, interconectării energetice Moldova–România prin Vulcănești–Chișinău, eficienței energetice și proiectelor de irigare.
În același timp, unele proiecte primesc bani suplimentari. Programul „Moldova Drumuri III” ar urma să beneficieze de încă 310 milioane de lei, proiectul KfW pentru IMM-uri – de aproape 138 de milioane, iar învățământul superior și proiectele de reziliență în agricultură primesc, de asemenea, finanțări suplimentare.
Ministerul Finanțelor explică reducerile prin întârzieri în implementarea unor proiecte, necesitatea ajustării documentației tehnice, obținerea actelor permisive, revizuirea unor concepte și anularea unor proceduri de achiziții în urma contestațiilor.
550 de milioane de lei pentru compensații la energie
În paralel cu reducerea unor investiții, Guvernul alocă bani suplimentari pentru cheltuieli sociale. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 1,607 miliarde de lei. Din această sumă, 550 de milioane de lei sunt destinate compensațiilor monetare pentru energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește încă un miliard de lei, Fondul Rutier – 300 de milioane, iar alte 200 de milioane sunt rezervate pentru eventuale riscuri bugetare legate de insuficiența resurselor necesare pentru procurarea energiei.
Guvernul prevede și 560 de milioane de lei pentru plăți unice destinate angajaților din sectorul bugetar.
Cadrele didactice, personalul științific și alte categorii din educație și cercetare ar urma să primească câte 4.000 de lei, în timp ce angajații din administrație, justiție, apărare, ordine publică, cultură, sănătate și asistență socială ar putea beneficia de plăți de 3.000 de lei. Pentru muncitorii calificați și necalificați este prevăzută o plată unică de 2.000 de lei. Plățile vor fi acordate angajaților al căror salariu mediu lunar calculat conform proiectului nu depășește 20.000 de lei. Pentru angajații din educație și cercetare, suma de 4.000 de lei ar urma să fie achitată în patru tranșe lunare egale, începând cu luna octombrie.
Salariile bugetarilor costă mai mult
Cheltuielile de personal cresc și ele cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde de lei. Din această sumă, 337,3 milioane de lei sunt destinate suplimentării fondurilor pentru plata salariilor, iar alte 132,9 milioane de lei sunt necesare în urma creșterii numărului de posturi în unele autorități după reorganizări. Astfel, presiunea asupra bugetului este alimentată simultan de cheltuielile sociale, salariale și de necesitatea finanțării administrației publice.
Veniturile cresc mai puțin decât cheltuielile
Pe partea de venituri, Guvernul nu reușește să acopere ritmul de creștere a cheltuielilor. Mai mult, prognoza pentru granturi este redusă cu 837 de milioane de lei, inclusiv ca urmare a excluderii unei debursări planificate de la Banca Mondială. Pentru a compensa parțial această pierdere, autoritățile estimează venituri suplimentare din alte surse. Transferul profitului disponibil al Băncii Naționale a Moldovei ar urma să fie mai mare cu aproximativ 310 milioane de lei, iar veniturile din dividende și defalcări din profitul întreprinderilor de stat și al societăților pe acțiuni cresc cu aproximativ 441 de milioane de lei.
Încasările din TVA sunt revizuite în creștere cu 600 de milioane de lei. În același timp însă, statul anticipează și restituiri de TVA mai mari cu 800 de milioane de lei, inclusiv 400 de milioane destinate rambursărilor către producătorii agricoli.
Datoria statului urcă spre 163 de miliarde de lei
Majorarea deficitului vine într-un moment în care statul suportă deja costuri tot mai mari pentru deservirea datoriei. Serviciul datoriei de stat este revizuit în creștere cu 342,8 milioane de lei, până la 6,51 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor leagă această majorare inclusiv de creșterea ratelor dobânzilor, după majorarea ratei de bază a BNM de la 5% la 7,5%. Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la maximum 162,89 miliarde de lei, cu 6,85 miliarde de lei peste nivelul prevăzut inițial. Datoria externă ar urma să atingă 100,79 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB să ajungă la aproximativ 42%.
Economia este revizuită în jos
Rectificarea bugetară se bazează și pe o prognoză economică mai puțin optimistă. Creșterea economică estimată pentru 2026 este redusă de la 2,4% la 1,8%, în timp ce inflația medie prognozată este majorată de la 4,3% la 7,3%. Și prognoza privind salariul mediu nominal este redusă, de la 17.400 la 17.000 de lei. Totodată, investițiile în active imobilizate sunt estimate la 58,1 miliarde de lei, față de 64,1 miliarde de lei cât se anticipa inițial.


