Ioniță – Taxa pe bănci, o soluție de fațadă – Instituțiile financiare ar putea să nu plătească nimic în plus

Economistul Veaceslav Ioniță pune sub semnul întrebării modul în care sunt formate profiturile băncilor din Republica Moldova și cere autorităților să verifice dacă în spatele dobânzilor ridicate și al creșterii câștigurilor instituțiilor bancare nu există practici anticoncurențiale. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate la Cinema 1 în contextul discuțiilor privind reticența Guvernului de a introduce o taxă pe supraprofiturile băncilor.

Potrivit lui Ioniță, înainte de a discuta despre impozitarea suplimentară a profiturilor bancare, ar trebui analizate cauzele care au dus la creșterea acestora. Economistul consideră că una dintre întrebările importante ține de deciziile Băncii Naționale a Moldovei privind majorarea ratei de bază.

„Problema supraprofitului băncilor sunt pe alte filiere. Prima ar fi să vedem cât de motivat economic sau nu economic a fost decizia BNM de a ridica rata de bază”, a declarat Ioniță.

În opinia sa, trebuie verificat dacă există rapoarte și recomandări ale comitetelor de specialitate care au stat la baza deciziilor BNM. Economistul spune că majorarea ratei de bază îi ridică, cel puțin în prezent, anumite semne de întrebare.

O altă suspiciune exprimată de Ioniță vizează eventuale înțelegeri între băncile comerciale, prin care acestea ar putea influența piața și menține costurile de finanțare la niveluri ridicate. El a recunoscut însă că demonstrarea unui eventual cartel bancar este extrem de dificilă.

„Trebuie de văzut dacă nu cumva băncile au niște înțelegeri între ele cum cumpără, că ele practic forțează piața în sus”, a afirmat economistul.

Ioniță a precizat că astfel de practici sunt dificil de demonstrat nu doar în Republica Moldova, ci și în alte state. În opinia sa, Consiliul Concurenței ar avea nevoie de informații și instrumente speciale pentru a putea identifica eventualele înțelegeri anticoncurențiale.

Economistul a dat drept exemplu România, unde, potrivit afirmațiilor sale, autoritățile au reușit să demonstreze existența unui cartel bancar și manipularea unor indicatori de piață. În același timp, Ioniță a subliniat că asemenea investigații pot dura ani întregi și necesită probe concrete.

„E un fenomen ușor de povestit, greu de făcut”, a spus el.

Unul dintre principalele argumente prezentate de economist ține de creșterea costurilor suportate de stat pentru împrumuturile contractate de pe piața internă. Ioniță afirmă că dobânzile plătite pentru împrumuturile interne au crescut rapid, iar acest lucru se reflectă direct în profiturile instituțiilor financiare care finanțează statul.

„Cheltuielile noastre pe împrumuturile interne sunt profitul băncilor”, a susținut economistul, indicând o creștere a acestor costuri de la aproximativ două miliarde de lei la patru miliarde, iar ulterior spre cinci miliarde de lei.

În acest context, Ioniță a lansat și o întrebare mult mai gravă, fără a prezenta însă dovezi că o asemenea situație ar exista.

„Am toate motivele să îmi pun întrebarea asta. E grav dacă ar fi o astfel de situație”, a declarat economistul.

El s-a referit la posibilitatea ca deteriorarea relației Republicii Moldova cu instituțiile financiare externe să fi determinat statul să se bazeze mai mult pe băncile comerciale interne pentru finanțarea deficitului. Ioniță a sugerat că, în cazul ipotetic în care o asemenea evoluție ar fi fost provocată intenționat pentru a majora profiturile băncilor, situația ar fi extrem de gravă.

„Dacă noi avem o acțiune deliberată de deteriorare a relațiilor ca să le crești profitul, asta este crimă”, a afirmat economistul.

Totodată, el a subliniat că aceste întrebări trebuie investigate serios de instituțiile competente și nu pot rămâne doar la nivel de declarații televizate.

În cadrul discuției a fost abordată și ideea taxării suplimentare a băncilor. Ioniță consideră că simpla majorare a impozitului nu garantează automat creșterea veniturilor statului. Economistul susține că există mecanisme legale de optimizare fiscală prin care instituțiile bancare ar putea diminua efectul unei eventuale majorări a poverii fiscale.

„Mi s-a explicat foarte clar o metodă simplă cum băncile pot la anul să nu plătească un leu în plus față de anul ăsta”, a declarat Ioniță.

El a făcut distincție între metodele ilegale de evitare a impozitelor, care trebuie sancționate, și mecanismele legale de optimizare fiscală, care permit companiilor să-și reducă obligațiile fiscale în limitele legii. Potrivit economistului, tocmai de aceea autoritățile ar trebui să analizeze mai profund mecanismele prin care sunt generate profiturile băncilor și nu doar să anunțe majorări de taxe. Ioniță a sugerat, de asemenea, că sectorul bancar ar putea beneficia de pe urma actualei structuri de finanțare a deficitului bugetar, în condițiile în care statul se împrumută tot mai mult de pe piața internă.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că sectorul bancar trebuie să fie supus unei analize mai atente din partea instituțiilor statului, în special în ceea ce privește concurența, costurile împrumuturilor și modul în care sunt stabilite dobânzile.

Economistul nu a prezentat probe care să demonstreze existența unui cartel bancar sau a unei acțiuni coordonate între instituțiile financiare și autorități, însă spune că evoluția costurilor împrumuturilor și a profiturilor bancare justifică, în opinia sa, întrebări și verificări suplimentare.

„E un domeniu care merită o atenție specială”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Se ia de la investiții și se dă la salarii...

Semnal de alarmă – Moldova se împrumută tot mai scump...

Bursa Internațională a Moldovei primește undă verde de la CNPF...

Ion Chicu cere taxe mai mari pe dividendele băncilor: „Când...

Tofan acuză statul că sufocă mediul de afaceri: „Sunt mult...

Statul face primul pas spre liberalizarea valutară – Plafonul operațiunilor...