Republica Moldova intră într-o zonă tot mai complicată din punct de vedere bugetar. Statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar o parte tot mai mare din banii împrumutați nu ajunge la investiții sau dezvoltare, ci este folosită pentru rambursarea datoriilor ajunse la scadență. Avertismentul vine de la economistul Veaceslav Ioniță, care susține că actualul model de finanțare a deficitului devine tot mai costisitor pentru bugetul public.
În cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1, economistul a declarat că, în ultimii șapte ani, cheltuielile statului au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei.
Potrivit lui Ioniță, situația înseamnă că o parte semnificativă din cheltuielile publice este acoperită prin datorii.
„Fiecare unul din cinci lei pe care noi vrem să-l cheltuim în anul acesta, noi nu-l avem, trebuie să-l împrumutăm”, a declarat economistul.
Dobânzile ajung să coste miliarde
Problema, în opinia lui Veaceslav Ioniță, nu este doar volumul datoriei publice, ci și prețul pe care statul îl plătește pentru finanțarea acesteia.
Economistul afirmă că, dacă în urmă cu aproximativ 15 ani cheltuielile pentru dobânzi erau de circa 500 de milioane de lei anual, ulterior acestea au crescut la aproximativ două miliarde de lei, iar în prezent se apropie de 7 miliarde de lei.
„Circa 10% din toți banii pe care îi câștigăm trebuie să-i plătim pentru dobânzi”, a spus Ioniță.
În aceste condiții, fiecare majorare a costurilor de împrumut pune presiune suplimentară pe buget și reduce spațiul financiar disponibil pentru alte domenii.
Statul se împrumută pentru a întoarce alte împrumuturi
Unul dintre cele mai mari riscuri identificate de economist este schimbarea structurii prin care Republica Moldova își finanțează deficitul.
Potrivit lui Ioniță, în perioada 2010-2014 o parte importantă a necesarului de finanțare era acoperită prin granturi. Ulterior, în anii 2020-2024, statul s-a bazat mai mult pe împrumuturi externe, considerate relativ ieftine.
În ultimii doi ani însă, finanțarea s-ar fi mutat tot mai mult spre piața internă, unde costurile sunt mai mari.
„După ce am rupt relația cu FMI, în 2025-2026 ne împrumutăm de pe intern, care este foarte scump”, a afirmat economistul.
Potrivit acestuia, această schimbare ar fi dus la creșterea cu aproximativ două miliarde de lei a cheltuielilor pentru dobânzile aferente împrumuturilor interne.
Datoria nu este problema principală. Termenul scurt, da
Veaceslav Ioniță susține că nivelul datoriei publice, estimat la aproximativ 40% din PIB, nu reprezintă în sine un motiv de alarmă dacă este comparat cu situația unor state dezvoltate.
Problema Republicii Moldova este, în opinia sa, maturitatea foarte scurtă a împrumuturilor.
Economistul afirmă că termenul mediu al împrumuturilor contractate de stat este de aproximativ 260 de zile. Prin comparație, economiile dezvoltate se pot finanța pe perioade de 20, 30 sau chiar mai mulți ani.
„Asta e partea proastă cu datoriile noastre: ele sunt de scurtă durată și scumpe”, a punctat Ioniță.
O mare parte dintre împrumuturile interne sunt contractate pentru 180 sau 364 de zile, ceea ce obligă statul să revină constant pe piață pentru refinanțare.
5 miliarde de lei împrumutate în fiecare lună
Potrivit calculelor prezentate de economist, Guvernul se împrumută în prezent cu aproximativ 5 miliarde de lei lunar.
La prima vedere, suma poate părea destinată finanțării unor noi cheltuieli. Însă, susține Ioniță, cea mai mare parte este folosită pentru achitarea datoriilor mai vechi.
„În fiecare lună ne-am împrumutat cu 5 miliarde. În opt luni de zile avem 40 de miliarde. Ați întreba unde sunt banii? Din aproximativ 40 de miliarde, 35 de miliarde sunt datorii luate anterior”, a explicat economistul.
Astfel, statul ajunge într-un mecanism de refinanțare continuă: contractează datorii noi pentru a achita împrumuturile care ajung la scadență.
În acest an, potrivit estimărilor prezentate de Ioniță, Guvernul ar urma să ramburseze aproximativ 60 de miliarde de lei.
„Luăm datorii mai scumpe ca să întoarcem datorii mai ieftine”
Un alt semnal de alarmă este costul noilor împrumuturi.
Potrivit economistului, dacă anterior statul avea acces la finanțări externe mai ieftine, în prezent împrumuturile interne sunt contractate la dobânzi de aproximativ 9-10% sau chiar mai mari.
„Luăm datorii mai scumpe ca să întoarcem datorii mai ieftine”, a rezumat Veaceslav Ioniță.
În acest scenariu, chiar dacă statul reușește să-și onoreze obligațiile, costul finanțării crește, iar presiunea asupra bugetului se acumulează de la un an la altul.
Mai puțini bani pentru investiții
Economistul atrage atenția că rostogolirea permanentă a datoriei limitează capacitatea statului de a utiliza împrumuturile pentru investiții în infrastructură, economie sau servicii publice.
Cu alte cuvinte, o parte tot mai mare din banii contractați astăzi este necesară pentru problemele financiare acumulate ieri.
Ioniță consideră că situația demonstrează necesitatea unei reforme fiscale și a unei gestionări mai prudente a finanțelor publice.
În opinia sa, Republica Moldova nu poate continua la nesfârșit să cheltuiască peste nivelul veniturilor și să acopere diferența prin împrumuturi.


