Republica Moldova se pregătește să instituie stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, după ce autoritățile au constatat o agravare simultană a situației de pe piețele internaționale și a crizei de apă din bazinul Nistrului.

Anunțul a fost făcut luni, 21 septembrie, de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocată pentru evaluarea riscurilor înaintea sezonului rece.

Șefa statului a avertizat că principala problemă nu mai este doar prețul energiei, ci riscul ca Republica Moldova să întâmpine dificultăți în asigurarea cantităților necesare.

„Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă deoarece nu dispune de producție proprie de cărbune, petrol sau gaze naturale și depinde de importuri.

Pe piața europeană, prețul de referință al gazelor a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, nivel despre care Maia Sandu spune că este de peste două ori și jumătate mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația este complicată și de blocajele de pe principalele rute maritime de transport al resurselor energetice, în special în zona strâmtorilor Ormuz și Bab-el-Mandeb.

Presiunea se resimte și pe piața carburanților. Cotațiile internaționale pentru motorină au depășit 1.500 de dolari pentru o tonă, în condițiile în care oferta internațională este afectată, iar unele rute de aprovizionare din Orientul Mijlociu sunt perturbate.

Maia Sandu a menționat că în România motorina standard a ajuns la echivalentul a aproximativ 41 de lei moldovenești pe litru, în timp ce în Republica Moldova prețul se apropie de 36 de lei litrul.

Criza energetică este dublată de o situație hidrologică alarmantă.

Potrivit președintei, în perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost, în medie, de doar 23 de metri cubi pe secundă, față de un debit normal pentru această perioadă de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă.

Nivelul lacului de acumulare a ajuns, potrivit autorităților, la o cotă minimă istorică.

Reducerea debitului afectează inclusiv producția de energie electrică din regiune, într-un moment în care Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitatea de import pentru sezonul rece.

Guvernul va putea interveni rapid

În aceste condiții, Consiliul Național de Securitate a decis că este necesară instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic.

Guvernul urmează să pregătească scenarii pentru situații extreme, inclusiv pentru asigurarea unor rute alternative de aprovizionare cu energie electrică.

Autoritățile iau în calcul utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România, precum și maximizarea capacității comerciale de schimb de energie la frontiera româno-moldovenească.

Totodată, vor fi consolidate măsurile de protecție a infrastructurii energetice împotriva atacurilor cu drone și a celor cibernetice.

Președinta a dat asigurări că autoritățile vor menține mecanismul de compensații pentru perioada rece și că sprijinul va fi ajustat în funcție de evoluția tarifelor și vulnerabilitatea gospodăriilor.

„Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a respins, totodată, ideea revenirii la importurile de gaze din Rusia, amintind că livrările către Republica Moldova au fost reduse și ulterior sistate în 2022.

Republica Moldova a mai instituit stare de urgență în sectorul energetic în luna martie, după avarierea liniei Vulcănești–Isaccea în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Ulterior, regimul de urgență a fost înlocuit cu stare de alertă energetică și hidrologică.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE