Relaţiile Rusiei cu Occidentul încep să se tensioneze

Exerciţiile militare NATO din Georgia şi acuzele preşedintelui Saakaşvili la adresa Rusiei pun în pericol şansele de reuşită ale Parteneriatului Estic al UE.

Relațiile Rusiei cu Occidentul, „resetate“ după recentele întâlniri dintre oficialii ruşi şi cei americani, încep din nou să se tensioneze pe fondul lansării, miercuri, 6 mai a unor ample exerciţii militare NATO în Georgia. În urma reacţiei dure a Moscovei, mai multe state au anunţat că nu vor mai participa, iar NATO a anunţat că amploarea exerciţiilor va fi diminuată. Moscova a replicat prin ambasadorul la NATO, Dmitri Rogozin, care a declarat că NATO devine „tot mai imprevizibilă“ faţă de Rusia. Un deputat rus a propus chiar organizarea, în replică, a unor exerciţii militare în Marea Caraibelor, alături de Cuba şi de Venezuela, chiar în ajunul Zilei Naţionale a SUA.

Exerciţiile au debutat la o zi după ce Preşedintele prooccidental Georgian, Mihail Saakaşvili a acuzat Rusia de organizarea unei revolte militare şi a unei lovituri de stat la Tbilisi, la care urmau să participe 5.000 de militari ruşi.

După ce situaţia s-a calmat, Saakaşvili a anunţat arestarea unui spion care lucra în cadrul misiunii diplomatice a Georgiei pe lângă NATO, la Bruxelles, şi furniza informaţii Rusiei. Decizia lui Saakaşvili vine la scurt timp după expulzarea din Belgia a doi diplomaţi ruşi de pe lângă NATO, sub acuzaţia de spionaj. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a ripostat, miercuri, anunţând expulzarea a doi oficiali canadieni ai Biroului de Informare NATO din Moscova. „Mă scuzaţi, însă acestea sunt regulile jocului, iar colegii noştri din NATO nu trebuiau să se aştepte la altceva din partea noastră“, a declarat Lavrov. Acesta precizase marţi, 5 mai că nu va participa la viitoarea reuniune a Consiliului NATO-Rusia.

În acest context tensionat, Letonia şi Estonia, state membre NATO, şi Macedonia, candidată la aderare, au anunţat că nu mai participă la exerciţiile NATO. Lor li se adaugă alte şase state, printre care Armenia, R. Moldova, Elveţia. Chiar şi secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, l-a criticat pe Preşedintele Georgian, Mihail Saakaşvili pentru crearea unei situaţii încordate. „Nici Rusia şi nici Georgia nu ar trebui să interpreteze exerciţiul în alt fel, pentru a le servi propriilor interese“, a spus Hoop Scheffer. Iniţial, la exerciţii urmau să participe 1.300 de militari din 19 state.

Pasul înapoi făcut de cele două state baltice în faţa Rusiei pune sub semnul întrebării şansele de reuşită ale Parteneriatului Estic al UE (PE), care se va lansa joi, 7 mai şi despre care oficialii de la Moscova au acuzat că este încercare de încercuire a Rusiei. Parteneriatul, o iniţiativă polono-suedeză, urmează să includă şase foste republici sovietice (Belarus, Ucraina, Moldova, Azerbaidjan, Georgia şi Armenia), fără a le oferi însă perspectiva aderării sau a eliminării vizelor.

În toate statele Parteneriatului influenţa Rusiei rămâne puternică şi poate periclita proiectul UE. Astfel, ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a efectuat o vizită la Moscova cu doar două zile înainte de a-şi reprezenta ţara la lansarea Parteneriatului. Aici, Stratan a discutat cu omologul său rus despre „lărgirea dialogului politic“ şi a transmis „recunoştinţa din partea autorităţilor moldovene“ pentru sprijinul Moscovei în timpul protestelor postelectorale din luna aprilie. La fel, premierul ucrainean a vizitat recent Moscova, unde a invitat Rusia să contribuie la modernizarea gazoductelor ucrainene, alături de UE.

Pentru a calma temerile Rusiei, ministrul polonez de Externe s-a deplasat la Moscova, explicând omologului său că PE nu urmăreşte să divizeze Europa. „Suntem satisfăcuţi de aceste explicaţii şi sperăm că PE se va dezvolta exact în acest sens, abţinându-se să urmeze calea preferată de Comisia Europeană la recenta conferinţă pentru modernizarea gazoductelor ucrainene“, a declarat Lavrov.

Analiştii occidentali consideră că PE urmăreşte să fie o contragreutate la influenţa crescândă a Rusiei în statele ex-sovietice, mai ales pe timp de criză. „Dacă este o gaură de 1 miliard de euro în bugetul Moldovei, cine le va da bani? În situaţia actuală, Rusia. Dar dacă UE nu va ajuta Moldova, Bruxelles-ul îşi va distruge credibilitatea“, a spus Andrew Wilson, membru al Consiliului European pentru Relaţii Externe. Alte voci consideră că PE încearcă să includă cele şase republici ex-sovietice într-un plan energetic al UE. Astfel, vineri, la o zi după lansarea Parteneriatului Estic, va avea loc la Praga un summit energetic consacrat „coridorului sudic“, în care sunt implicate Georgia şi Azerbaidjan.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Mureșan: „Prima tranșă din ajutorul de 1,9 miliarde de euro...

Negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina ar putea avea...

Proiect moldo-ucrainean pus pe stop – Construcția podului Cosăuți-Iampol suspendată...

Negocieri la Istanbul – Putin refuză să meargă la discuții...

Zeci de profesori din ţară avertizați după ce au participat, în Rusia,...

Guvernul simplifică procesul de reintegrare a diasporei – Măsurile anunţate...