Republica Moldova primește aprecieri de la Bruxelles pentru progresele înregistrate pe calea integrării europene, însă aceste rezultate nu se reflectă deocamdată în viața de zi cu zi a cetățenilor. Între evaluările pozitive ale Comisiei Europene și percepția populației se adâncește o discrepanță, iar o parte dintre oameni privesc sceptic succesele raportate de autorități. Expertul Igor Boțan atrage atenția că reformele pot fi recunoscute la nivel european, dar beneficiile lor rămân, pentru moment, greu de identificat de către cetățeni, notează ipn.md
Raportul de extindere al Comisiei Europene pentru 2026 oferă Republicii Moldova o evaluare favorabilă în mai multe domenii și menține perspectiva încheierii negocierilor de aderare până în 2028. Bruxellesul consideră acest obiectiv ambițios, dar realizabil, cu o condiție esențială: autoritățile de la Chișinău să păstreze ritmul actual al reformelor.
Dincolo de aprecierile europene, însă, rămâne o întrebare incomodă: cât din acest progres este resimțit efectiv de populație?
Expertul Igor Boțan constată că reacțiile la raport sunt împărțite. Reprezentanții guvernării au salutat concluziile Comisiei Europene, în timp ce opoziția privește evaluările drept un credit de încredere acordat Chișinăului. În spațiul public există și scepticism din partea cetățenilor, care se întreabă dacă aprecierile Bruxellesului reflectă rezultate concrete sau sunt influențate de contextul geopolitic.
„Reprezentanții partidului de guvernământ, președinta Maia Sandu, premierul, vicepremierul Cristina Gherasimov, au avut aprecieri foarte pozitive cu referire la raportul de extindere și concluziile acestuia. Pe de altă parte, opoziția arată o atitudine sceptică și spune că succesele menționate în raport reprezintă un avans acordat autorităților de la Chișinău de către Uniunea Europeană”, a explicat Igor Boțan.
Securitatea, apreciată de Bruxelles după un atac cibernetic major
Una dintre contradicțiile evidențiate de expert ține de domeniul securității și apărării. Comisia Europeană apreciază progresele Republicii Moldova în acest sector, însă aceste concluzii vin într-un moment în care instituțiile statului s-au confruntat cu un atac cibernetic de amploare, care a ridicat întrebări serioase privind protecția sistemelor informaționale și a datelor cetățenilor.
Boțan observă că rezultatele menționate în raport nu sunt neapărat percepute de populație, mai ales atunci când experiența directă a oamenilor este marcată de vulnerabilități și probleme nerezolvate.
„Dacă ne referim la capitolele la care cu adevărat am înregistrat succese, vedem că aceste succese nu sunt resimțite de cetățeni. Am văzut în raport aprecieri la capitolul securitate și apărare și aceste concluzii vin după ce Republica Moldova a fost supusă unui atac cibernetic foarte periculos”, a declarat expertul.
Astfel, apare o diferență între capacitatea statului de a demonstra partenerilor europeni progrese instituționale și încrederea pe care reușește să o transmită propriilor cetățeni. Pentru populație, securitatea nu înseamnă doar strategii, documente și evaluări externe, ci și protecția efectivă a datelor personale și funcționarea sigură a instituțiilor.
Reforme dureroase acum, beneficii promise pentru mai târziu
Expertul consideră că eforturile Republicii Moldova sunt apreciate la nivel european, dar efectele reformelor nu devin automat vizibile în viața oamenilor. Autoritățile transmit că schimbările presupun costuri și dificultăți inițiale, iar rezultatele pozitive ar urma să apară ulterior.
„Vedem că eforturile și succesele Republicii Moldova sunt apreciate la justa valoare, dar rămâne în urmă percepția reală a cetățenilor de pe urma acestor succese. Mesajul autorităților este clar și adecvat: la început facem reforme dureroase, iar beneficiile cetățenii le vor resimți, probabil, puțin mai târziu”, a menționat Boțan.
Această explicație scoate în evidență una dintre cele mai sensibile probleme ale parcursului european: distanța dintre rezultatele instituționale și așteptările sociale. În timp ce autoritățile raportează progrese în negocieri și reforme, cetățenii continuă să judece evoluțiile prin prisma veniturilor, prețurilor, serviciilor publice și siguranței personale.
2028, un obiectiv ambițios, dar dependent de ritmul reformelor
Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a publicat Pachetul de extindere pentru 2026 și Foaia de parcurs pentru 2027, documente care evaluează progresele, problemele și sarcinile statelor candidate, inclusiv ale Republicii Moldova.
Bruxellesul apreciază că încheierea negocierilor de aderare până în 2028 este posibilă, însă nu garantată. Obiectivul depinde de continuitatea reformelor și de capacitatea autorităților de a îndeplini angajamentele asumate.
Pentru Republica Moldova, provocarea nu este doar să obțină evaluări favorabile în rapoartele europene, ci să transforme reformele în rezultate pe care oamenii să le poată observa și măsura. Până atunci, integrarea europeană riscă să rămână pentru o parte a populației mai degrabă un proiect prezentat în declarații oficiale decât o schimbare vizibilă în propria viață.


