100 de zile de promisiuni, 6% deficit și facturi tot mai mari – Vasile Tofan recunoaște: economia crește, dar oamenii nu simt schimbarea

182 de rezultate, decizii și acțiuni, kilometri de drumuri reabilitați, investiții anunțate și reforme promise. Acesta este bilanțul cu care premierul Vasile Tofan încearcă să prezinte primele 100 de zile de guvernare. Dincolo de cifrele optimiste ale Executivului, tabloul economic rămâne însă complicat: inflația este ridicată, energia continuă să fie scumpă, deficitul bugetar se apropie de 6%, iar creșterea economică nu se reflectă suficient în veniturile populației. Mai mult, unele dintre reformele anunțate ar putea genera nemulțumiri, iar rezultatele lor sunt împinse în perspectivă, pentru următorii ani.

La prezentarea raportului de activitate, desfășurată joi, 5 noiembrie, premierul a vorbit despre o guvernare care și-a propus să transforme deciziile în rezultate concrete. Vasile Tofan a recunoscut însă că Republica Moldova continuă să aibă probleme structurale vechi, iar distanța dintre promisiunile politice și schimbările resimțite de cetățeni rămâne una considerabilă.

„Sunt multe lucruri în Moldova despre care vorbim de 10, 15, 20, 30 de ani. Reforma administrației, simplificarea statului, infrastructura, investiții, conectarea cu Europa. Problema nu a fost întotdeauna lipsa ideilor. Problema a fost, prea des, distanța dintre decizii și rezultat”, a declarat premierul.

Tofan a admis că unele reforme au fost amânate tocmai pentru că nu erau populare și că actualul Executiv va trebui să-și asume costurile politice ale unor schimbări.

Economia crește, dar cetățenii nu simt prosperitatea

Unul dintre principalele argumente prezentate de premier în apărarea activității Guvernului este evoluția unor sectoare economice. Potrivit datelor invocate de acesta, agricultura a crescut cu peste 18%, industria cu aproape 7%, iar exporturile de produse moldovenești au avansat cu aproximativ 13%.

Salariul mediu nominal s-a majorat cu 9,5%, însă creșterea în termeni reali a fost de numai 3,3%. Cu alte cuvinte, după luarea în calcul a inflației, avansul puterii de cumpărare este mult mai modest decât arată cifrele prezentate la nivel nominal.

De altfel, chiar premierul a recunoscut că indicatorii economici favorabili nu au ajuns încă suficient în buzunarele populației.

„Știu foarte bine că aceste cifre nu se simt încă suficient în buzunarul oamenilor. Inflația rămâne ridicată. Energia este scumpă. Pentru multe familii, viața de zi cu zi continuă să fie dificilă”, a afirmat Vasile Tofan.

Declarația este relevantă pentru contrastul dintre bilanțul administrativ al Guvernului și realitatea economică a gospodăriilor. Creșterea exporturilor sau a producției industriale nu înseamnă automat facturi mai mici, alimente mai accesibile ori venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Premierul a promis că obiectivul Executivului este construirea unei economii care produce și exportă mai mult, atrage capital și poate oferi salarii mai bune. Deocamdată, însă, aceste obiective rămân mai degrabă direcții de acțiune decât rezultate resimțite uniform de populație.

Deficit de aproape 6% și nota de plată pentru generațiile următoare

Un alt punct sensibil al bilanțului îl reprezintă situația finanțelor publice. Vasile Tofan a recunoscut că deficitul bugetar se apropie de 6%, nivel pe care îl consideră nesustenabil pe termen lung.

Guvernul a identificat resurse suplimentare pentru compensațiile la energie, majorările salariale din sectorul bugetar, drumuri și infrastructură locală. Premierul a avertizat însă că asemenea cheltuieli nu pot fi finanțate permanent prin acumularea de datorii.

„Aproape 6% deficit bugetar nu poate deveni o normalitate. Nu este responsabil să finanțăm permanent cheltuielile de astăzi prin facturi lăsate generațiilor următoare”, a declarat acesta.

Totodată, Tofan a susținut că, înainte de a solicita mai mulți bani de la populație și companii, statul trebuie să demonstreze că utilizează eficient resursele existente.

Mesajul vine într-un moment în care Executivul pregătește modificări fiscale și caută venituri suplimentare la buget. Printre măsurile anunțate se numără majorarea scutirii personale cu 35%, extinderea cotei zero pentru profitul reinvestit de anumite companii și reducerea unor facilități fiscale. În paralel, autoritățile intenționează să majoreze impozitarea unor activități precum jocurile de noroc, alcoolul și tutunul.

Rămâne însă întrebarea dacă aceste măsuri vor reuși să reducă presiunea asupra bugetului fără să transfere o parte suplimentară a costurilor asupra consumatorilor și mediului de afaceri.

Investiții promise, dar nu toate se transformă în fabrici și locuri de muncă

În primele 100 de zile, premierul susține că au avut loc peste 100 de întâlniri cu potențiali investitori locali și străini. Discuțiile au vizat domenii precum industria, energia, agricultura, IT-ul, turismul și serviciile medicale.

Tofan a recunoscut însă că întâlnirile nu garantează investiții concrete și că proiectele mari au nevoie de timp pentru a fi materializate.

„Nu fiecare discuție se va transforma într-o investiție. Important însă este să construim un portofoliu serios și apoi să-l convertim în capital investit, în fabrici, locuri de muncă, exporturi, platforme industriale”, a explicat premierul.

În același timp, Executivul anunță economii de aproximativ 37 de milioane de lei prin eliminarea unor acte permisive, o foaie de parcurs cu 300 de măsuri de simplificare și lansarea mecanismului „Întreprinderea START”.

Peste 200 de sesizări ale antreprenorilor privind controale excesive sau posibile abuzuri au fost recepționate prin platforma controale.gov.md. Datele arată că relația dintre stat și mediul de afaceri continuă să fie o problemă care necesită intervenții, nu doar declarații despre debirocratizare.

Reforma administrației, pregătită în pofida rezistenței

Una dintre cele mai dificile reforme anunțate de Guvern vizează reorganizarea administrației publice locale și regionale. Vasile Tofan a reiterat intenția de a reorganiza cele 32 de raioane în trei regiuni – Nord, Centru și Sud – și de a consolida primăriile.

Premierul a argumentat că multe dintre cele aproape 900 de primării nu dispun de specialiști în domenii esențiale, precum ingineria, achizițiile publice, asistența juridică sau atragerea fondurilor europene.

„Multe administrații mici nu au un inginer, un jurist, un specialist în achiziții sau un om care să poată pregăti un proiect european. Asta nu este autonomie reală. O primărie fără oameni și capacitate nu poate folosi oportunitățile pe care le are”, a declarat șeful Executivului.

Tofan a recunoscut că reforma va întâmpina rezistență și că nu este una populară. Totuși, a insistat că serviciile publice nu trebuie îndepărtate de cetățeni, iar consolidarea administrativă ar trebui să permită o gestionare mai eficientă a proiectelor și banilor publici.

În paralel, Guvernul analizează instituțiile administrației centrale, pentru a identifica suprapuneri de atribuții și cheltuieli care pot fi reduse.

Statul gestionează miliarde, dar obține randamente infime

O altă constatare făcută de premier vizează întreprinderile de stat. Potrivit cifrelor prezentate, portofoliul administrat de stat are un capital propriu de aproximativ 38 de miliarde de lei, însă randamentul obținut din dividende și defalcări este de numai 1,38%.

Dacă sunt excluse trei societăți care achită cele mai mari dividende, randamentul scade la aproximativ 0,38%.

„Ca un om din business, pot să vă spun că niciodată n-aș fi investit într-o companie cu un randament de 1,38%. Dacă excludem cele trei societăți pe acțiuni care plătesc cele mai mari dividende, randamentul în general cade la 0,38%. Este mult prea puțin”, a afirmat Tofan.

Premierul a precizat că soluția nu este neapărat vânzarea activelor statului, unele dintre ele având importanță strategică, ci administrarea lor profesionistă și evaluarea rezultatelor.

În acest context, au fost verificate aproximativ 100 dintre cele mai mari pachete de remunerare din întreprinderile de stat, iar acordarea unor noi bonusuri și sporuri discreționare a fost suspendată până la finalizarea verificărilor.

Drumuri, apeducte și proiecte care trebuie să ajungă la oameni

La capitolul infrastructură, premierul a anunțat recepționarea a 88 de kilometri de drumuri naționale, semnarea contractului pentru centura orașului Cimișlia și lansarea studiului de fezabilitate pentru aproximativ 125 de kilometri ai autostrăzii A8 Ungheni–Chișinău.

În mediul rural au fost finalizate peste 100 de proiecte de infrastructură, inclusiv aproximativ 50 de kilometri de drumuri locale, 28 de kilometri de trotuare și 285 de kilometri de apeduct. Pentru infrastructura locală a fost alocat suplimentar un miliard de lei.

Tofan a evidențiat și finalizarea drumului Hâncești–Lăpușna–M1, un proiect despre care a spus că a fost așteptat mai bine de 12 ani.

„Pentru un om dintr-un sat, un kilometru de apeduct poate conta la fel de mult ca o autostradă. Una dintre problemele Moldovei nu este doar lipsa banilor, este și capacitatea de a transforma banii în proiecte terminate”, a declarat premierul.

Energie pentru iarnă, dar problema prețurilor rămâne

În sectorul energetic, Guvernul anunță constituirea unor stocuri de peste 199 de milioane de metri cubi de gaze naturale în România și Ucraina și contractarea întregului necesar planificat pentru sezonul rece.

Premierul a vorbit și despre primele achiziții de gaze de pe piața ucraineană, precum și despre proiectele de interconectare energetică și dezvoltare a surselor regenerabile.

Totuși, chiar dacă autoritățile afirmă că au asigurat volumele necesare pentru sezonul rece, problema costurilor rămâne una dintre cele mai sensibile pentru populație și economie.

Tofan a admis că securitatea energetică nu înseamnă doar existența unor stocuri, ci și capacitatea de a cumpăra resursele la prețuri cât mai avantajoase.

„Primul obiectiv a fost să avem o iarnă sigură, pentru că țin minte încă perioadele când riscam să nu avem gaz. Am constituit integral peste 199 de milioane de metri cubi de gaz stocate în România și în Ucraina. (...) Dar securitatea nu înseamnă doar să ai gaz, înseamnă să îl cumperi cât mai bine. Și aici recunosc, avem încă mult de lucru”, a afirmat premierul.

Rezultatele reformelor ar putea veni peste câțiva ani

În sănătate, educație și protecție socială, raportul Guvernului include investiții în spitale, echipamente medicale, instituții de învățământ și programe de sprijin pentru persoanele vulnerabile.

Printre măsurile prezentate se numără extinderea serviciilor de chimioterapie în nouă instituții medicale, achiziționarea a 30 de ambulanțe, contractarea a 1.600 de operații de cataractă și pregătirea proiectelor spitalelor regionale de la Bălți și Cahul.

În educație, Guvernul a aprobat un program de 13,5 miliarde de lei pentru următorii cinci ani, iar în protecția socială a introdus o plată anuală de 3.000 de lei pentru peste 13.500 de copii cu dizabilități.

În justiție, premierul a invocat rezultatele evaluării externe a judecătorilor și procurorilor, recunoscând că nemulțumirile cetățenilor față de sistem sunt în continuare justificate.

La finalul bilanțului, Vasile Tofan a transmis că primele 100 de zile nu pot fi considerate o evaluare definitivă a activității Guvernului. Unele schimbări vor necesita ani pentru a produce efecte, iar altele vor genera nemulțumiri și opoziție.

Astfel, dincolo de cele 182 de rezultate și acțiuni contabilizate de Executiv, adevărata evaluare a guvernării va depinde de ceea ce va ajunge efectiv în viața oamenilor: venituri mai mari, facturi suportabile, locuri de muncă stabile, servicii publice funcționale și o economie mai puțin dependentă de împrumuturi.

Până atunci, bilanțul primelor 100 de zile rămâne unul cu două fețe: pe de o parte, proiecte, investiții și reforme anunțate, iar pe de altă parte, inflație, energie scumpă, deficit bugetar ridicat și promisiunea că beneficiile vor fi resimțite cândva, în anii următori.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

BNM înăsprește politica monetară – Dobânda urcă la 11%, iar...

Reformele europene, lăudate la Bruxelles, dar nevăzute în viața oamenilor...

Marta Kos: Aderarea Republicii Moldova la UE depinde și de...

Grosu laudă Guvernul Tofan după 100 de zile, dar recunoaște...

Bruxelles-ul avertizează asupra riscurilor programului „Prima Casă PLUS” – Creditele...

Comisia Europeană – Două din trei companii din Moldova nu...