Interesul pentru Republica Moldova, proiectele energetice concurente şi acceptul Bucureştiului de a găzdui elemente ale scutului american de apărare antirachetă constituie principalele elemente contradictorii ale relaţiilor dintre Moscova şi Bucureşti, consideră Polina Sokolova, expert
Potrivit expertului rus, R. Moldova a constituit dintotdeauna nodul gordian dintre Rusia şi România, iar la sfârşitul săptămânii trecute subiectul a fost încărcat cu noi valenţe conflictuale. Traian Băsescu a exprimat interesul României ca R. Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială şi a sugerat ca Rusia să-şi retragă trupele din Transnistria. La acest mesaj Moscova a reacţionat imediat printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe în care se sublinia că România „exagerează la infinit în scopuri propagandistice pe tema „ocupaţiei ruseşti”, pretinzând chiar rolul de apărător al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei, după ce a eşuat misiunea spionului român de a culege informaţii secrete
Sokolova este de părere că în cazul Republicii Moldova cele două state nu au identificat încă o abordare comună, politica lor având un caracter total opus, ceea ce complică şi mai mult relaţiile dintre Moscova şi Bucureşti. Fără îndoială, contradicţiile pe această temă se vor ascuţi odată cu apropierea referendumului şi cu posibilele alegeri prezidenţiale, cumulate cu parlamentarele anticipate de
Diferendul transnistrean este un alt aspect care tensionează relaţiile ruso-române, în special reieşind din desfăşurarea elementelor scutului american antirachetă pe teritoriul României şi „temerile” Rusiei generate de apropierea bazei NATO de conflictul îngheţat din Transnistria.
Astfel, probleme care afectează relaţiile bilaterale ruso-române trebuie soluţionate prin dialog politic bilateral, şi în cadrul platformelor Rusia-UE şi Rusia-NATO. „Dacă Rusia şi UE vor identifica o abordare comună pentru soluţionarea conflictului transnistrean, aşa cum se menţionează în Memorandumul semnat de preşedintele rus Dmitri Medvedev şi de cancelarul german Angela Merkel la încheierea convorbirilor din 4-5 iunie 2010, iar cooperarea se va dezvolta şi se va simţi un progres, multe dintre divergenţele atât dintre Rusia şi România, cât şi dintre Rusia şi UE, referitoare la parcursul european al Republicii Moldova vor fi eliminate”, conchide expertul rus.