Cetățenii moldoveni din SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă. Deputații au aprobat în prima lectură proiectul de lege care permite pilotarea acestui mecanism. Unul din autorii proiectului deputatul PAS, Vitali Gavrouc, a dat de înțeles că în lectură finală proiectul va suferi schimbări, implicit conceptul votului prin corespondență ar putea fi extins și în alte state, iar cuvântul „pilotat” va fi substituit cu cuvântul „implementat”.

Proiectul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. De menționat că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în Statele Unite ale Americii și Canada. Astfel, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

Astfel, alegătirii moldoveni din  SUA și Canada, care doresc să voteze prin poștă la alegerile prezidențiale din toamnă, urmează să primească cu 23 de zile până la scrutin, un pachet cu mai multe plicuri în interior, a mai spus deputatul PAS, Vitali Gavrouc.

„Cetățeanul primește așa un pilc, cu adresa. În acest plic avem un plic interior, care se va întoarce înapoi la organul electoral. La fel, avem un plic interior în care se introduce buletinul de vor. Sunt instrucțiunile și buletinul de vor propriu zis. Este vorba despre trei trimiteri poștale care se achită din bugetul Republicii Moldova. Este vorba despre prima trimitere, cu plicul exterior, cu toate plicurile și buletinele în interior și două trimiteri în cazul în care cetățeanul votează în primul și al doilea tur. Deci, în total sunt trei trimiteri. Reieșind din aceste aspecte, noi am făcut niște calcule în dependență de câți alegători o să participe și aceste costuri se estimează a fi de la 300-500 de mii de lei până la trei milioane, dacă ar participa de la o mie de alegători până la 10 mii”, a explicat deputatul Gavrouc.

În debutul ședinței Parlamentului deputatul socialist Vlad Batrîncea a propus excluderea proiectului de pe ordinea de zi.

„Comisia de la Veneția a recomandat să nu modificăm regulile electorale într-un an electoral. Avem și o astfel de obligație legală“, a declarat el.

Pe durata examinării proiectului de lege care a durat patru ore, opoziția parlamentară a criticat inițiativa legislativă

În discursul său cu privire la proiectul de lege privind votul prin corespondență, deputatul Batrîncea, a atras atenția asupra faptului că deputații PAS acuză activ opoziția că sunt împotriva diasporei și împotriva votului acesteia.

„Sunt manipulări și minciuni grosolane. Pentru că discuția de astăzi nu este despre diasporă, ci despre legalitatea alegerilor, despre Constituția Republicii Moldova, care prevede clar că votul trebuie să fie universal. Acesta este unul dintre principiile de bază ale democrației, care oferă fiecărui cetățean posibilitatea de a-și exercita dreptul de a participa la alegeri”, a spus Vlad Batrîncea.

Iar, deputatul Adrian Albu a menționat că potrivit CEC, implementarea acestui proiect ar putea să ne coste cca 140 mln lei, sau 8 mln dolari.

„Vom achita 1,2 mln lei pentru un subsistem care nu e clar cine și când o sa-l dezvolte. Votul unui singur cetățean din Canada și SUA, va costa de la 2000 lei până la 3500 lei pentru ambele scrutine și referendumul propus, altfel spus de la 4,5 $ pînă la 50 $ pentru o expediere, în funcție de zona în care locuiește. Alte cheltuieli se vor face pentru cele 7 plicuri, instrucțiunile privind procedeul de vot, 3 sigilii autocolante, timbrele preplătite și însăși buletinele de vot, care vor costa cel puțin – 500 lei. Plus salariile lucrătorilor din consiliul electoral de circumscripție distinct care va fi creat anume pentru votul prin corespondență. În total, cca 140 mln lei, sau 8 mln dolari”, a menționat Albu.

Pentru prezentarea proiectului, în Parlamentul a fost invitat și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica. El a explicat că, în acest caz, legislația electorală poate fi schimbată cu mai puțin de un an până la alegeri pentru că modificarea este „în avantajul alegătorilor“.

Pe finalul dezbaterilor președintele comisiei juridice numiri și imunități, Veronica Roșca a declarat că Parlamentul va organiza dezbateri publice a proiectului votat în prima lectură

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE