Comisia lui Dinu Plîngău începe ancheta întreprinderilor de stat – 515 entități active, transferuri neclare și întrebări despre averea statului

Comisia pentru Investigarea Activității Unor Întreprinderi de Stat își începe audierile publice, urmând să analizeze modul în care au fost gestionate întreprinderile de stat din Republica Moldova, transferurile acestora către Agenția Proprietății Publice (APP), salariile conducerilor și planul de triere elaborat de autorități.

Președintele comisiei, deputatul Dinu Plîngău, a anunțat că, după o perioadă în care activitatea instituției a fost blocată din cauza lipsei de cvorum, săptămâna trecută situația a fost deblocată, iar membrii comisiei au aprobat un plan de activitate.

„După o perioadă mai complicată în care comisia a fost activată în lipsă de cvorum, săptămâna trecută această situație a fost deblocată. A avut loc prima ședință, în care a fost elaborat un plan de activitate”, a declarat Dinu Plîngău.

Potrivit deputatului, unul dintre primele obiective ale comisiei este clarificarea numărului real de întreprinderi de stat existente și a situației juridice a acestora.

Datele obținute de la Agenția Servicii Publice arată că, de la proclamarea independenței până în prezent, Republica Moldova a avut în gestiune 1.359 de întreprinderi de stat. O parte dintre acestea au fost lichidate sau reorganizate, iar în prezent figurează ca active 515 întreprinderi de stat.

Transferuri neclare către Agenția Proprietății Publice

Unul dintre subiectele principale ale audierilor va fi situația creată după hotărârea Guvernului din 2017, prin care întreprinderile de stat urmau să treacă în gestiunea APP.

Dinu Plîngău susține că există suspiciuni că un număr important de întreprinderi nu au fost transferate juridic către APP, dar nici ministerele fondatoare nu mai exercită un control clar asupra acestora.

„A fost creată o situație în care mai multe întreprinderi nu au fost transferate la APP în gestiune, dar nici ministerele care figurau în calitate de fondatori nu au mai avut o legătură clară cu aceste întreprinderi”, a declarat deputatul.

Potrivit acestuia, lipsa clarității poate crea riscuri privind patrimoniul statului, inclusiv terenuri, clădiri sau alte bunuri aflate în proprietatea acestor întreprinderi.

Comisia intenționează să analizeze, dacă va fi necesar, fiecare întreprindere în parte pentru a stabili ce bunuri deținea și ce s-a întâmplat cu acestea de-a lungul anilor.

Salariile conducerilor și numirea membrilor consiliilor, printre temele analizate

Un alt subiect pus în atenția comisiei îl reprezintă salariile din unele întreprinderi de stat și modul de desemnare a membrilor consiliilor de administrație.

Plîngău afirmă că au fost identificate deja mai multe abateri de la procedurile de numire și mai multe neclarități privind remunerarea membrilor consiliilor.

„Chiar din etapa inițială au fost constatate mai multe abateri de la procedurile de desemnare a membrilor și foarte multe neclarități cu privire la remunerațiile acestora”, a spus deputatul.

Potrivit acestuia, legislația ar putea fi modificată pentru a preveni pe viitor situații controversate privind conducerea întreprinderilor de stat.

Planul de triere a întreprinderilor, verificat de comisie

Comisia va analiza și planul de triere elaborat în 2023 de Agenția Proprietății Publice împreună cu Guvernul. Documentul prevede împărțirea întreprinderilor de stat în cinci categorii:

întreprinderi care nu pot fi privatizate;

întreprinderi recomandate pentru reorganizare;

întreprinderi pasibile de privatizare după restructurare;

întreprinderi recomandate pentru privatizare imediată;

întreprinderi propuse pentru lichidare.

Dinu Plîngău consideră că unele clasificări ridică semne de întrebare și necesită explicații suplimentare din partea autorităților.

„În unele cazuri includerea unei întreprinderi într-o categorie sau alta este destul de discutabilă chiar și la etapa inițială”, a declarat acesta.

Deputatul a menționat drept exemplu includerea unor companii importante, precum „Moldtelecom” sau „Franzeluța”, în categoria întreprinderilor pasibile de privatizare, subiect care necesită clarificări.

Audieri publice cu participarea societății civile și a jurnaliștilor

Primele audieri publice vor avea loc vineri și vor reuni reprezentanți ai ministerelor, Agenției Proprietății Publice, Agenției Servicii Publice, Curții de Conturi și altor instituții responsabile.

Dinu Plîngău a invitat reprezentanții societății civile și jurnaliștii de investigație să participe la discuții și să adreseze întrebări.

„Vrem ca activitatea comisiei să fie cât mai transparentă. Societatea civilă și jurnaliștii nu doar vor putea asista, dar vor avea posibilitatea să pună întrebări instituțiilor statului și membrilor comisiei”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Plîngău, obiectivul final al comisiei este stabilirea unei imagini clare asupra patrimoniului statului, responsabilităților instituțiilor și modului în care au fost administrate întreprinderile publice în ultimele decenii.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Deputat: Agricultorii nu își pot face rezerve de motorină –...

Comratul cere Chișinăului să oprească reforma electorală – APG acuză...

Deputatul Serghei Ivanov: Agricultura are nevoie de un „ministru de...

Opoziția a protestat în fața Parlamentului împotriva scumpirii gazelor și...

Un secretar de stat în Guvern renunță la funcție pentru...

Parlamentul continuă retragerea din acordurile CSI – Un nou tratat...