Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025 a fost votat în prima lectură de Parlament. Printre cele mai importante măsuri prevăzute pentru anul viitor figurează majorări salariale pentru unele categorii de angajați din sectorul bugetar, acordarea compensațiilor la energie, precum și majorarea prestațiilor sociale.
Documentul prevede majorarea cu 15 % a salariului angajaților din sistemul medical și cu 9 % pentru profesori. De creșteri salariale vor avea parte polițiștii și salvatorii, dar și specialiștii din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune și Administrației Naționale a Penitenciarelor. Respectiv, de majorări salariale vor beneficia în jur de 170 000 de angajați ai sectorului bugetar și 50 000 de angajați din sistemul medical. Salariul minim în sectorul bugetar va ajunge la 5 500 de lei.
De asemenea, se planifică majorarea, de la 1 mai 2025, a pensiei minime pentru limita de vârstă până la 3 300 de lei, pentru persoanele care au realizat un stagiu complet de cotizare de 40 de ani. De la 1 aprilie 2025, pensiile și alte prestații sociale vor fi indexate cu 6,1 %.
Pentru anul viitor, sunt preconizate venituri la bugetul de stat în valoare de 71,55 miliarde de lei, cu 6,8 % mai mult decât veniturile precizate în 2024. Potrivit autorităților, bugetul este unul al solidarității și sprijinului social, iar majorarea veniturilor se datorează restabilirii economice și impactului unor măsuri ale politicii fiscale, vamale și de administrare mai bună a veniturilor.
Totodată, anul viitor sunt prevăzute cheltuieli de 85,44 miliarde de lei. Cifra este mai mare cu 4,1 %, comparativ cu suma precizată anul trecut. Investițiile capitale vor crește cu 18 % pentru că vor fi inițiate 12 proiecte noi.
Pentru protecția socială a populației se prevăd alocații de peste 20,7 miliarde de lei, ceea ce constituie 24,3 % din cheltuielile bugetului de stat. Va crește cuantumul indemnizației unice acordate la nașterea copilului, care va ajunge la 21 350 de lei. La fel, va fi majorată alocația lunară primită de victimele reabilitate ale represiunilor politice din perioada 1917 – 1990. Pentru a crește beneficiile sociale ale veteranilor de război vor fi alocate 120 milioane de lei. Sunt prevăzute și compensații la energie în perioada de iarnă pentru consumatorii vulnerabili.
Ponderea cheltuielilor din bugetul de stat destinate sectorului învățământului este de 23 %, ceea ce constituie aproape 20 de miliarde de lei. Pentru alimentația gratuită a elevilor din clasele V-IX din instituțiile de învățământ, începând cu data de 1 septembrie 2025, vor fi alocate mijloace financiare de peste 205 milioane de lei. Sunt prevăzute 147 de milioane de lei pentru autobuze, calculatoare, mobilier în 20 de școli model din toată țara. De asemenea, vor fi realizate proiectele tehnice pentru renovarea integrală a încă 15 școli.
Pentru domeniul economiei, în anul 2025 se prevăd alocații de peste 9,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 10,7 % din totalul cheltuielilor din bugetul de stat. 88 % din această sumă este destinată pentru programe de dezvoltare a ramurii economiei. De exemplu, pentru domeniul transportului sunt prevăzute cheltuieli de peste 4,1 miliarde de lei, care sunt destinate pentru reparația și întreținerea drumurilor locale și naționale. Totodată, anul viitor vor fi în derulare șapte proiecte finanțate din surse externe. Pentru agricultură sunt destinate 3,1 miliarde de lei, iar pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii – 176 milioane de lei.
Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1 % din PIB.
Opoziția BCS a criticat conceptul proiectului de buget. Tatiana Cunețchi, deputat BCS, președintele Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, a evidențiat multiple lacune în elaborarea și prezentarea acestui document vital pentru economia țării.
„Din păcate, pentru al patrulea an consecutiv, Executivul nu respectă cadrul legal privind calendarul bugetar. Proiectele celor trei bugete, componente ale bugetului public național, au fost prezentate Parlamentului cu întârziere, la 4 decembrie, deși termenul-limită era 15 octombrie. Această întârziere creează incertitudini și afectează aplicarea cadrului legal,” a declarat Tatiana Cunețchi.
Deputatul a atras atenția asupra mai multor deficiențe în documentul economic de bază al statului pentru anul viitor, evidențiind subevaluarea veniturilor bugetare și a riscurilor asociate:
„Veniturile bugetului de stat sunt considerabil subdimensionate. Este necesar să cunoaștem pe ce creștere economică realistă s-a construit bugetul, nivelul prețurilor pe intern și pe extern, a tarifelor la resurse energetice, gradul de colectare a impozitelor, taxelor, dinamica, inclusiv prin extinderea bazei fiscale, am în vedere elucidarea, identificarea, contabilizarea venitorilor nefiscale și așa zisa economie tenebră. Sau a măsurilor de îmbunătățire a administrării fiscale și vamale. .”
Totodată, Cunețchii a indicat asupra inexactităților în alocarea cheltuielilor, subliniind paradoxurile din distribuirea cheltuielilor publice:
„Cheltuielile pentru servicii de stat cu destinație generală cresc cu 12%, pentru ordine publică cu 10%, în timp ce sumele alocate pentru protecție socială scad cu 12,6%, iar subvențiile sunt reduse cu 44%.
Deputatul a criticat și politica salarială haotică:
„Avem disproporții colosale între salariile diferitelor categorii de angajați bugetari, fără criterii clare de stabilire. Mai mult, numărul unităților de personal finanțate de la buget va crește cu peste 11.000 în 2025. Vom întreține mai mult personal administrativ, în loc să ne concentrăm pe eficiență.”
O atenție sporită deputatul a acordat creșterii datoriilor de stat care devine o povară tot mai mare pentru bugetul național.
„Soldul datoriei de stat va ajunge la peste 136 miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă 39,2% din PIB. Presiunea asupra bugetului crește din ce în ce mai mult. Întrebarea este, ce moștenire lăsați în urma voastră?”
În încheiere, Tatiana Cunețchi a concluzionat: „Reieșind din toate aceste deficiențe, nu putem susține acest buget. Este clar că Executivul nu acordă atenția cuvenită calității bugetului, iar aceasta se reflectă negativ asupra cetățenilor și economiei țării.”


