Republica Moldova a făcut progrese importante în consolidarea cadrului de supraveghere macroprudențială și a stabilității financiare, însă sunt necesare măsuri suplimentare pentru clarificarea responsabilităților instituționale, îmbunătățirea coordonării dintre autorități și consolidarea mecanismelor de prevenire a riscurilor. Concluziile se regăsesc într-o analiză elaborată de Fondul Monetar Internațional (FMI) privind sistemul financiar al țării.
Potrivit raportului, rolul central în supravegherea stabilității financiare revine Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care, după reforma „twin peaks” din 2023, monitorizează atât băncile comerciale, cât și organizațiile de creditare nebancară. În paralel, Comisia Națională a Pieței Financiare continuă să supravegheze piața de capital.
Experții FMI apreciază că această reorganizare a contribuit la creșterea eficienței supravegherii și la uniformizarea regulilor aplicate sectorului financiar. Totuși, aceștia atrag atenția că legislația actuală nu stabilește clar prioritatea obiectivului de stabilitate financiară în raport cu obligația BNM de a susține politicile economice ale Guvernului, ceea ce ar putea genera dificultăți în situațiile în care cele două obiective intră în conflict.
Raportul evidențiază și consolidarea mecanismelor de coordonare între instituții prin intermediul Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară, organism care reunește principalele autorități responsabile de sectorul financiar și care are rolul de a coordona măsurile de prevenire a riscurilor sistemice.
În ultimii ani, Banca Națională a dezvoltat instrumente moderne de monitorizare a riscurilor, inclusiv teste de stres privind solvabilitatea și lichiditatea băncilor, indicatori pentru evaluarea ciclurilor financiare și sisteme de analiză a contagiunii financiare între instituții.
Cu toate acestea, FMI constată că identificarea timpurie a riscurilor este îngreunată de lipsa unor serii statistice extinse, de dimensiunea redusă a pieței financiare și de anumite probleme privind calitatea datelor raportate de sectorul nebancar.
Experții recomandă îmbunătățirea monitorizării pieței imobiliare, unde există încă dificultăți în colectarea informațiilor privind prețurile reale de tranzacționare, nivelul chiriilor, gradul de ocupare a spațiilor comerciale și ponderea locuințelor cumpărate pentru investiții.
În ceea ce privește instrumentele de protecție a sistemului financiar, FMI apreciază măsurile adoptate de autorități pentru limitarea riscurilor generate de creșterea rapidă a creditării. Banca Națională a majorat deja rezerva anticiclică de capital și a introdus limite privind gradul de îndatorare al populației, valoarea creditelor raportată la valoarea garanțiilor și condiții mai stricte pentru împrumuturile în valută.
Totodată, raportul remarcă faptul că sectorul bancar dispune de rezerve solide de lichiditate și că riscurile asociate dolarizării economiei sunt ținute sub control prin măsuri prudențiale aplicate de BNM.
FMI recomandă însă autorităților să continue consolidarea mecanismelor de protecție prin introducerea unor indicatori suplimentari de avertizare timpurie, extinderea supravegherii asupra instituțiilor financiare nebancare și îmbunătățirea analizelor privind expunerile financiare dintre diferite sectoare ale economiei.
De asemenea, experții sugerează înăsprirea unor reguli privind creditarea și eliminarea excepțiilor existente în cazul anumitor programe de stat pentru procurarea locuințelor, care ar putea contribui la creșterea excesivă a prețurilor pe piața imobiliară.
Potrivit concluziilor raportului, Republica Moldova dispune în prezent de un cadru macroprudențial funcțional și apropiat de standardele europene, însă continuarea reformelor rămâne esențială pentru consolidarea rezilienței sistemului financiar și pentru reducerea vulnerabilităților în fața unor eventuale șocuri economice.


