Grecia ar trebui să vândă Acropolele şi Parthenonul pentru a-şi reduce deficitul bugetar, sugerează doi politicieni de dreapta din Germania, dând glas temerilor tot mai multor conaţionali că Germania ar putea plăti pentru salvarea de la faliment a partenerilor lor mai săraci din zona euro, scrie Cotidianul.
“Vindeţi-vă insulele, greci falimentari. Şi vindeţi și Acropolele” este titlul unui articol publicat de tabloidul “Bild”, în care liberal-democratul Frank Schaeffler declară că “guvernul grec trebuia să recurgă la măsura radicală de a vinde proprietăţi, spre exemplu insulele nelocuite. Cancelarul nu poate promite nici un ajutor pentru Grecia”, a mai spus liberalul, făcând referire la speculaţiile privind un împrumut german pentru salvarea Greciei din criză.
“Cei care se află în insolvenţă trebuie să vândă tot ce au pentru a-şi plăti creditorii. Grecia are clădiri, companii şi insule nelocuite, care pot fi folosite pentru ştergerea datoriilor”, a declarat pentru “Bild” şi creştin-democratul Josef Schlarmann, citat de Cotidianul.
Dimitris Droutsas, adjunctul ministrului grec de Externe, a declarat sec pentru postul german ARD că “sugestii de acest fel nu sunt potrivite în acest moment”.
Dincolo de disputele germano-elene alimentate de presă, situaţia financiară din Grecia a ajuns atât de gravă încât premierul Georgios Papandreou a anunţat că, dacă discuţiile cu Germania şi Franța nu se vor dovedi fructuoase, Grecia se poate orienta către un împrumut FMI, fapt fără precedent pentru un stat din zona euro.
Sindicatele elene protestează deja la adresa noului plan de austeritate anunţat de guvern, care presupune creşterea TVA de la 19 la 21%, îngheţarea pensiilor şi a salariilor funcţionarilor publici şi renunţarea la concediile cu plată. Guvernul doreşte să economisească astfel 6,5 miliarde de euro, puţin în raport cu deficitul de 300 de miliarde de euro (12,7% din PIB).
Semnal de alarmă în Portugalia
Şi Portugalia se confruntă cu proteste generate de măsurile de austeritate pe care Guvenrul intenţionează să le aplice într-o săptămână. Medicii, profesorii şi transportatorii din Portugalia au intrat, joi, într-o grevă de 24 de ore, Sindicaliştii se tem de extinderea îngheţării salariilor dincolo de 2010, de noi impozite indirecte şi reducerea bonusurilor. După ce a avut un deficit bugetar de doar 2,7% în 2008, creşterea cheltuielilor pentru ieşirea din criză şi teama faţă de extinderea crizei din Grecia în ţările sărace ale zonei euro au făcut ca deficitul din 2009 să ajungă la 9,3%.
Pentru prima oară din 1949, salariul mediu brut anual a scăzut anul trecut în Germania.
Informaţia a fost dată publicităţii de Oficiul federal de statistică din această ţară, care a anunţat că în 2009 salariul mediu brut anual a fost de 27.648 de euro, cu 0,4 la sută mai mic faţă de anul precedent, scrie Realitatea.
Reducerea s-a produs, pentru că un milion de germani au fost trimişi temporar în concediu fără plată, din cauza crizei. Cei mai afectaţi au fost angajaţii din industrie, ale căror salarii au scăzut cu 3,1 la sută.
Pe fondul crizei, un puternic sindicat german a acceptat pentru prima oară să treacă salariile în planul doi, din dorinţa de a păstra în primul rând locurile de muncă.
În acest context, Comisia Europeană a lansat strategia pentru ieşirea din criză şi evoluţia economiei UE în următorii 10 ani, ce vizează creşterea ocupării forţei de muncă din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani, scăderea numărului de persoane expuse sărăciei şi majorarea sumei din PIB alocate pentru cercetare, scrie Wall-street.
Astfel, trei sferturi din populatia din UE cu varste între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă până în 2020, iar numărul persoanelor expuse riscului sărăciei ar trebui redus cu 20 milioane de persoane. Potrivit datelor CE, rata de ocupare a forţei de muncă în UE a urcat la 66% în 2008 de la 62% în 2000, înainte să scadă ca urmare a crizei economice globale, informeaza NewsIn.
În plus, 3% din produsul intern brut (PIB) al UE ar trebui investit în cercetare şi dezvoltare, abandonul şcolar timpuriu ar trebui să fie sub 10%, iar cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii universitare.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE