În Republica Moldova lipsesc mecanismele de control pentru a depista corupția, în special controlul după executarea contractelor. Constatarea a fost făcută în urma unei evaluări a riscurilor de corupţie în achiziţiile publice şi procuratură, elaborată de PNUD şi Consiliul Europei, informează Politik.md.
Astăzi, 5 aprilie 2016, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Consiliul Europei au lansat public două rapoarte care evaluează riscurile de corupţie în sistemul de achiziţii publice şi în cadrul procuraturii.
Raportul a identificat mai multe deficiențe a cadrului legislativ și instituțional în domeniu. Este vorba despre capacitățile tehnice slabe ale membrilor grupurilor de lucru din cadrul autorităților contractante, în special la nivel local, precum și cazurile frecvente de conflicte de interese în rândul membrilor acestor grupuri; sistemul ineficace de soluţionare a contestaţiilor şi sistemul slab de executare a legii.
Un aspect inovator pentru acest sector, propus în cadrul proiectului, îl reprezintă Sistemul de indicatori al fraudei şi corupţiei pe întreg domeniul de aplicare a procesului de achiziţii, indicatori numiţi Steag Roşu (Red Flag). Acest sistem de indicatori constituie un suport de avertizare despre eventualele ilegalităţi atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru cele responsabile de supravegherea şi controlul/auditul extern al acestui domeniu.
La fel, raportul constată că problemele din Republica Moldova nu reprezintă neapărat produsul unei legislații necorespunzătoare, ci decurg în principal dintr-o cultură care acceptă și tolerează corupția. Existența unei influențe inadecvate asupra procuraturii, determină necesitatea intensificării eforturilor în vederea optimizării urmăririi penale în cazurile de corupție.
Studiul oferă mai multe recomandări ce țin de necesitatea reformării substanțiale și ample a sistemului Procuraturii, referindu-se cu precădere la constituirea unui singur organ cu competențe exclusive în instrumentarea cazurilor de corupției, sporirea transparenței și a răspunderii actorilor implicați, recurgerea sistemică la cercetarea și confiscarea averilor, consolidarea legislației privind posesia nejustificată a averilor și, nu în ultimul rând, mărirea salariilor actorilor implicați în combaterea corupției, îndeosebi a procurorilor.
În ultimul deceniu, PNUD şi Consiliul Europei au oferit asistenţă considerabilă Republicii Moldova pentru fortificarea capacităţilor instituţionale şi sistemelor de prevenire şi combatere eficientă a corupţiei prin monitorizare, stabilire de standarde şi asistenţă tehnică.
În continuare, PNUD, în parteneriat cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), va instrui reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale în scopul gestionării mai bune a riscurilor de corupţie în achiziţiile publice.
La rândul său, Consiliul Europei este în proces de elaborare a unui proiect privind riscurile corupției, care va fi finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Consiliul Europei.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE