Premierul Vasile Tofan a prezentat conceptul noii Legi a salarizării, care urmează să fie examinat în luna octombrie. Reforma vizează întregul sector bugetar și presupune un fond salarial de peste 38 de miliarde de lei.

Șeful Guvernului spune că reforma este prea amplă și costisitoare pentru a fi făcută în grabă, iar autoritățile vor să evite erorile care ar putea genera costuri importante pentru buget.

„Este o reformă prea serioasă și prea scumpă pentru a ne permite erori și pentru a o grăbi. Costul unei greșeli ar fi mult prea mare”, a declarat Tofan.

Salariul de bază va reprezenta cel puțin 70% din venit

Una dintre principalele modificări propuse este creșterea ponderii salariului de bază în venitul angajaților.

Potrivit premierului, salariul de bază va reprezenta cel puțin 70% din remunerație, în timp ce partea variabilă va fi limitată la maximum 30%.

Sporul fix de 1.300 de lei și o parte importantă dintre sporurile existente urmează să fie incluse în salariul de bază.

Guvernul susține că astfel angajații vor avea venituri mai stabile și mai previzibile, iar posibilitățile de abuz în acordarea unor sporuri vor fi reduse.

Diferența dintre salariile mici și cele mari va fi redusă

Noua formulă urmărește și diminuarea discrepanțelor salariale din sectorul bugetar.

Dacă în prezent diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu este de aproximativ 15 ori, Guvernul propune ca aceasta să fie redusă la circa 10 ori.

Potrivit lui Tofan, mecanismul va permite salariilor mici să crească mai rapid decât cele mari, astfel încât angajații cu venituri reduse să beneficieze de creșteri mai consistente.

Sporul de performanță ar putea fi redus de la 10% la maximum 4%

O altă schimbare vizează sporul de performanță.

Premierul afirmă că în prezent acesta este acordat pentru aproximativ 99% dintre angajați și reprezintă 10% din salariul de bază. În aceste condiții, Guvernul consideră că sporul nu mai reflectă în mod real performanța.

Prin noua lege, sporul de performanță nu va putea depăși 4% din salariul de bază și ar urma să fie acordat unui număr mai mic de angajați.

Restul banilor vor fi transferați în salariul de bază, iar componenta de performanță va fi rezervată celor care obțin rezultate și au un impact mai mare.

Premiile unice vor fi plafonate

Guvernul propune și reducerea fondului destinat premiilor unice.

Acesta va fi limitat la maximum 2% din fondul anual al salariilor de bază, față de 5% în prezent.

Potrivit premierului, obiectivul este ca banii disponibili să fie direcționați mai mult spre salariile de bază, astfel încât angajații să aibă mai multă siguranță privind veniturile lunare și să nu depindă de sporuri sau plăți variabile.

Mai puține valori de referință

Noua lege prevede și simplificarea sistemului de salarizare prin reducerea numărului de valori de referință.

Dacă în prezent există 10 valori de referință, în 2027 ar urma să rămână șase, iar până în 2032 Guvernul își propune să ajungă la doar patru.

Tofan susține că actualul sistem generează diferențe semnificative între domenii și instituții, inclusiv pentru persoane care ocupă funcții similare.

Ce salarii sunt anunțate pentru 2027

Potrivit conceptului prezentat de premier, majorările de la 1 ianuarie 2027 vor fi diferite în funcție de domeniu.

Educație: +10–15% pentru aproximativ 60.000 de angajați;

Învățământ superior: aproximativ +5%;

Ordine publică: +15%;

Sănătate și sector social: în medie +17%;

Apărare: +19%;

Administrație publică: aproximativ +15%;

Cultură, tineret și sport: aproximativ +15%;

Justiție: +9%;

Alte categorii cu salarii mici: în medie +20%.

Premierul a precizat că procentul exact al creșterii va depinde și de vechimea în muncă, nivelul studiilor și alte criterii.

Exemple de salarii după majorare

În învățământul general, un profesor, educator sau învățător cu gradul II ar urma să aibă un salariu de bază de 15.008 lei, cu peste 1.800 de lei mai mult decât în prezent.

Pentru un profesor fără grad, salariul de bază ar urma să ajungă la 12.335 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 1.500 de lei.

Un director de liceu, categoria I, ar urma să ajungă la 21.924 de lei, cu peste 3.600 de lei mai mult, respectiv o creștere de aproximativ 20%.

Pentru personalul cu cele mai mici salarii, majorarea ar putea fi și mai mare. De exemplu, un bucătar-șef ar urma să ajungă la 9.450 de lei, o creștere de aproximativ 37%.

În sectorul social, un asistent social cu studii superioare ar urma să primească 11.845 de lei, iar un lucrător social cu studii medii – 8.022 de lei.

În sănătatea bugetară, un asistent medical cu studii medii de specialitate și cinci ani de vechime ar urma să primească 10.794 de lei, față de 8.808 lei în prezent.

În sectorul ordinii publice, un polițist ofițer cu cinci ani de vechime ar urma să ajungă la aproximativ 14.465 de lei, față de 11.993 de lei în prezent.

Reforma urmează să fie examinată în octombrie

Tofan susține că toate aceste modificări au un singur obiectiv: creșterea treptată și echitabilă a salariilor bugetarilor, cu accent pe angajații care au cele mai mici venituri.

Conceptul noii Legi a salarizării urmează să fie examinat în luna octombrie, iar aplicarea noilor majorări este planificată pentru 1 ianuarie 2027.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE