Potrivit studiului, totuși sunt organizaţii, care se dezvoltă de 2 deceniiîmpreună cu sectorul public şi cel privat, având mii deproiecte realizate, și aude multe ori un impact comparabil cu intervenţiile autorităţilor publice în societate.
„Ipoteza de bază a studiului este că organizaţiile neguvernamentale cunosc o evoluţieascendentă în Republica Moldova şi dincolo de unele probleme inerente tranziţiei cu carese confruntă sectorul,dezvoltarea lor de mai departe va reprezenta un barometru pentrudezvoltarea întregii societăţi.
Dezvoltarea societăţii civile în Republica Moldova are multe în comun cu experienţastatelor vecine, fiind în mare măsură susţinută de către donatorii externişi într-un cadru larg de difuziune culturală dinspre lumea euroatlantică”, se arată în studiu.
În context, autorul vine și cu unele recomandări, pentru redresarea situației create. Eduard Țugui susține că sectorul asociativ are de re-negociat cu statul participarea la ciclul depolitici publice şi de concurat cuinstituţiile acestuia pentru managementulunei părţi din banii publici, după ce legea 2% va intra în vigoare, iarorganizaţiile neguvernamentale vor participa la licitaţii pentru prestareade servicii sociale.
„Sectorul asociativ are de convenit cu mediul de afaceri asupra unei strategiide responsabilitate socială corporativă în Republica Moldova, precumşi asupra unor proiecte comune care să conducă la eficientizareaambelor sectoare.
Acesta trebuie să redefinească raporturile interne şi să seconsolideze în vederea eficientizării activităţilor. Organizaţiile neguvernamentaletrebuie să-şi asume dezvoltarea societăţii împreună cu celelalteinstituţii non-profit şi să realizeze proiecte în comun cu asociaţiilecomerciale, cu partidele politice sau, de ce nu, cu Biserica.
Centrele analitice trebuie să se dezvolte cantitativ şi calitativ, într-o perspectivămai curând aristotelică decât platoniană, şi să vină cu soluţii tematiceconcrete pentru dezvoltare, în timp ce organizaţiile prestatoare de serviciisociale trebuie să urmeze calitatea serviciilor europene”, sunt recomandările formulate în studiu.
Autorul mai spune că imaginea publică a organizaţiilor neguvernamentale este evident denaturatăîn Republica Moldova, iar îmbunătăţirea acesteia nu înseamnă doar îndreptareaunei neînţelegeri, dar şi dovada creşterii legitimităţii acestor instituţii.