Republica Moldova importă tot mai multă forță de muncă din străinătate, însă odată cu numărul muncitorilor cresc și problemele pentru autorități. Șeful Inspectoratului General pentru Migrație, Dumitru Lazăr, a declarat la audierile publice din Parlament că instituția este supusă unei presiuni tot mai mari, iar statul ajunge să suporte inclusiv cheltuieli pentru muncitorii străini abandonați sau înșelați de angajatori și recrutori.
Potrivit lui Lazăr, în tot anul 2025 au fost documentați, în scop de muncă, aproximativ 4.300 de cetățeni străini. În 2026, până la 1 septembrie, numărul a depășit deja 6.300 de persoane, cu peste 2.000 mai mult decât pe parcursul întregului an precedent.
„Mai avem încă trei luni până la sfârșitul anului. E o presiune foarte mare pe colegii care lucrează la agenție”, a declarat șeful Inspectoratului General pentru Migrație.
Problema nu se oprește însă la numărul mare de muncitori. Lazăr afirmă că majoritatea contractelor de muncă nu depășesc 10.000 de lei, iar situația reală ar fi chiar mai gravă. Datele solicitate de Inspectoratul pentru Migrație de la CNAS arată că unii muncitori străini ajung să primească salarii chiar sub plafonul minim stabilit anterior pentru această categorie.
În același timp, numărul plângerilor depuse de cetățenii străini este în creștere. Aceștia reclamă atât modalitatea de achitare a salariilor, cât și faptul că promisiunile făcute în perioada recrutării nu corespund realității din Republica Moldova.
Una dintre cele mai grave situații semnalate de Lazăr ține de informațiile oferite muncitorilor peste hotare. Unora li s-ar promite că obținerea permisului de ședere pentru muncă în Republica Moldova le-ar permite ulterior să circule liber în Uniunea Europeană.
Ajunși în țară, aceștia descoperă că lucrurile nu stau astfel.
„Li se promite că odată ce obțin permisul de ședere în scop de muncă în Republica Moldova au liber de trecere în Uniunea Europeană”, a spus Lazăr. Potrivit acestuia, unii, după ce constată că au fost induși în eroare, încearcă chiar să treacă ilegal Prutul, inclusiv înot.
Și mai grav este că, în unele cazuri, nota de plată ajunge la stat.
Dacă în prima jumătate a anului 2025 doar 13 cetățeni străini au fost plasați în Centrul de plasament temporar pentru străini, în aceeași perioadă a anului 2026 numărul a ajuns la 128 de persoane – aproape de zece ori mai mult.
Pentru acești oameni statul suportă cheltuieli pentru hrană, cazare, custodie și ulterior pentru îndepărtarea din țară.
Lazăr susține că există și angajatori care, deși au obligația să achite biletele pentru plecarea muncitorilor străini, nu își onorează obligațiile. În aceste cazuri, Inspectoratul General pentru Migrație trebuie să recupereze banii prin instanță.
În paralel, angajatorii ajung să sesizeze autoritățile atunci când muncitorii recrutați dispar de la locul de muncă.
„Ne spun: ce facem, că ei au dispărut de la noi”, a relatat Lazăr.
Astfel, creșterea numărului muncitorilor străini nu înseamnă doar acoperirea deficitului de forță de muncă. Potrivit șefului IGM, ea vine la pachet cu presiuni suplimentare asupra instituțiilor statului, plângeri privind salariile și recrutarea, muncitori induși în eroare și cheltuieli publice pentru cazarea și îndepărtarea celor rămași fără angajator.
Lazăr a subliniat că problemele apar încă din etapa recrutării peste hotare și continuă după sosirea muncitorilor în Republica Moldova.


