Republica Moldova înregistrează cel mai mare număr de studenți străini din istorie, însă nu valorifică pe deplin potențialul pe care aceștia îl pot aduce economiei și sistemului universitar. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.
Potrivit analizei, în anul universitar 2025–2026, universitățile din Republica Moldova găzduiesc 6.423 de studenți străini, cu 667 mai mulți decât în anul precedent. Pentru prima dată, unul din zece studenți care învață în țară provine din afara Republicii Moldova, ponderea acestora crescând de la doar 1,3% în 2010 la 10,2% în prezent.
Veaceslav Ioniță consideră că această evoluție reprezintă o oportunitate strategică insuficient exploatată.
„Studenții străini sunt un fenomen care merită luat în considerare și reprezintă o oportunitate pe care Republica Moldova încă nu o explorează la maximum”, a declarat economistul.
Analiza arată că studenții internaționali nu aduc doar venituri suplimentare universităților prin taxele de studii, ci contribuie și la dezvoltarea exportului de servicii educaționale, la creșterea calității procesului de învățământ și la consolidarea cercetării.
În prezent, peste jumătate dintre studenții străini provin din România, care reprezintă 56,4% din total. Urmează India, cu 19%, Ucraina – 8,6%, Turcia – 6,9%, Israel – 6,7%, Federația Rusă – 1,2% și Azerbaidjan – 1,1%.
Expertul susține că Republica Moldova ar putea atrage un număr și mai mare de tineri din România, datorită programelor de studii în limba română, dar și din alte state, prin extinderea cursurilor de pregătire lingvistică. În același timp, războiul din Ucraina a creat o oportunitate de atragere a studenților ucraineni, care, în opinia sa, nu a fost valorificată suficient.
În paralel, analiza evidențiază și pierderea unor piețe tradiționale. Numărul studenților din Israel s-a redus dramatic, de la peste 2.000 la doar 431, iar universitățile moldovenești au pierdut, în ultimii ani, aproximativ 3.500 de studenți străini proveniți din Ucraina, Turcia, Federația Rusă, India, Siria, Iordania, Italia, Sudan și Statele Unite.
Veaceslav Ioniță afirmă că autoritățile și universitățile trebuie să trateze atragerea studenților străini drept o prioritate strategică.
„Ministerul Educației, Ministerul Economiei și rectorii universităților trebuie să depună eforturi suplimentare pentru atragerea studenților străini. Ei pot deveni o salvare pentru universitățile noastre și contribuie la creșterea calității studiilor și a capacității instituțiilor de a produce cunoaștere și cercetare”, a subliniat expertul.
Analiza scoate în evidență și transformările profunde prin care a trecut învățământul superior în ultimele două decenii. Numărul total al studenților s-a redus de la aproximativ 128.000 în anul universitar 2006–2007 la 62.900 în 2025–2026. Totuși, în ultimii doi ani tendința s-a inversat, iar universitățile au înregistrat cea mai mare creștere a numărului de studenți din ultimii 20 de ani. În anul universitar 2024–2025 au fost cu 2.400 mai mulți studenți moldoveni, iar în 2025–2026 încă 4.000. Aproximativ o cincime din această creștere a fost generată de majorarea numărului de studenți străini.
Reducerea populației universitare a afectat însă și corpul profesoral. Numărul cadrelor didactice și științifico-didactice s-a diminuat cu aproximativ 45%, de la 6.571 la 3.601, în timp ce raportul dintre profesori și studenți a scăzut la o medie de 17,5 studenți pentru fiecare cadru didactic.
Din perspectivă economică, Veaceslav Ioniță susține că educația poate deveni un sector important de export pentru Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate, exportul serviciilor de instruire a ajuns, în trimestrul al doilea al acestui an, la 138,1 milioane de dolari în valoare anualizată, ceea ce confirmă potențialul de dezvoltare al domeniului.
Expertul concluzionează că Republica Moldova are șansa de a deveni o destinație regională atractivă pentru studii, însă acest obiectiv poate fi atins doar prin politici active de promovare internațională, investiții în calitatea educației și o cooperare mai strânsă între stat și instituțiile de învățământ superior.


