Parlamentul a votat în lectura a doua reforma „Restart în educație”, care schimbă radical modul de administrare a școlilor din Republica Moldova. Actualele direcții, secții și departamente raionale și municipale de învățământ vor fi înlocuite cu Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE).

Noile agenții vor fi subordonate Ministerului Educației și Cercetării și vor deveni fondatorii școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. În schimb, grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale. ATE vor avea atribuții extinse: vor administra rețeaua școlară, vor selecta și evalua directorii instituțiilor de învățământ, vor monitoriza calitatea educației și vor gestiona infrastructura și transportul școlar.

Tot agențiile vor fi responsabile de implementarea măsurilor privind incluziunea, siguranța în școli și digitalizarea proceselor administrative.

O schimbare importantă vizează și finanțarea. După transferul școlilor către ATE, instituțiile de învățământ vor primi finanțare direct din bugetul de stat, calculată în funcție de costul standard per elev. În prezent, finanțarea se face prin intermediul bugetelor locale. În același timp, bugetele școlilor și rapoartele privind executarea acestora vor trebui publicate online. Autoritățile susțin că astfel părinții și comunitățile vor putea urmări mai ușor modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Conducerea ATE va fi asigurată de directori selectați prin concurs și numiți în funcție de demnitate publică pentru un mandat de cinci ani. Aceeași persoană va putea ocupa funcția pentru cel mult două mandate.

În cazul UTA Găgăuzia, a fost acceptată propunerea Adunării Populare, astfel încât directorul ATE din autonomie va fi numit prin hotărârea Adunării Populare.

Reforma prevede și posibilitatea transferării funcționarilor din actualele direcții raionale și municipale de învățământ în funcțiile vacante din cadrul noilor agenții. Schimbările nu vor fi aplicate simultan în toată țara. Transferul instituțiilor de învățământ și noul mecanism de finanțare sunt planificate să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Pentru municipiile Chișinău și Bălți, precum și pentru UTA Găgăuzia, implementarea a fost amânată până la 1 ianuarie 2028, pentru a permite o tranziție graduală și pentru a evita perturbarea activității instituțiilor de învățământ.

Autoritățile spun că reforma urmărește crearea unui sistem unitar și profesionist de management al educației, reducerea diferențelor dintre regiuni și utilizarea mai eficientă a banilor publici.

Pe lângă reorganizarea administrației școlare, proiectul reglementează și interimatul funcțiilor de director și director adjunct, admiterea la studii superioare, funcționarea Centrului Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație și utilizarea bunurilor publice de către noile agenții.

Liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, critică votul din Parlament privind reforma „RESTART” și trecerea școlilor din subordinea autorităților publice locale în cea a Ministerului Educației și Cercetării. El susține că măsura urmărește centralizarea controlului asupra instituțiilor de învățământ și nu rezolvarea problemelor din sistem.

Potrivit lui Ceban, proiectul a fost susținut în Parlament doar de deputații PAS. Pentru municipiile Chișinău și Bălți, precum și pentru UTA Găgăuzia, schimbarea ar urma să fie aplicată începând cu anul 2028.

Primarul capitalei susține că reforma a fost promovată în pofida opoziției manifestate la Chișinău, unde, potrivit lui, peste 400 de profesori, reprezentând practic toate școlile din municipiu, s-au pronunțat împotriva acestei decizii.

Ceban afirmă că trecerea instituțiilor în subordinea Ministerului Educației ar avea și consecințe financiare pentru municipiul Chișinău. Potrivit lui, capitala ar urma să piardă aproximativ 400 de milioane de lei anual, bani care în prezent pot fi utilizați pentru proiecte municipale.

„Decizia guvernării de a prelua școlile la nivel central este una strict politică, care are ca scop controlul asupra oamenilor din instituții și de a-i pune în funcții așa cum le convine lor”, declară Ion Ceban.

El susține că reforma nu presupune majorarea salariilor profesorilor, reducerea birocrației sau investiții suplimentare în instituțiile de învățământ și calitatea educației.

În același timp, Ceban invocă investițiile realizate de Primăria Chișinău în ultimii ani. Potrivit lui, alocațiile totale pentru domeniul educației au crescut de la 2 miliarde la 6 miliarde de lei, buget consolidat, inclusiv transferurile cu destinație specială.

Primarul mai afirmă că municipalitatea a investit în construcția și extinderea instituțiilor de învățământ, reparații și eficientizarea energetică a clădirilor și că au fost create peste 8 000 de locuri noi în școli și grădinițe. El menționează, de asemenea, programele cu orar prelungit, activitățile extracurriculare, transportul gratuit pentru elevii de până în clasa a IV-a și sprijinul acordat anual pentru aproximativ 8 000 de copii din familii cu venituri mici.

Ceban critică și situația școlilor din alte localități, susținând că numărul elevilor care vin să învețe la Chișinău este în creștere pe fondul depopulării satelor, închiderii instituțiilor de învățământ și plecării profesorilor din sistem.

„Așteptăm să vedem rezultatele PAS în școlile din țară, construcții de noi instituții, după ce ați decis să preluați școlile în gestiunea Guvernului”, declară Ion Ceban.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE