În ciuda nenumăratelor crize cu care se confruntă, în prima jumătate de an, Republica Moldova a obținut valori record al operațiunilor de export. Astfel, potrivit datelor prezentate de biroul de statistică, valoarea comerțului exterior aproape că s-a dublat față de aceeași perioadă a anului trecut, România și Uniunea Europeană rămân în continuare partenerii comerciali de bază ai Chișinăului.
Potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, principalele motive ale acestei creșteri o reprezintă roada foarte bună de anul trecut, dar și faptul că agenții economici din Stânga Nistrului sunt obligați să-și exporte mărfurile prin vămile moldovenești, după ce Ucraina a blocat hotarul pe partea sa.
Potrivit datelor oficiale, în ianuarie-mai 2022 exporturile de mărfuri au însumat 1875,2 milioane dolari SUA (Figura 14 și Anexa 1), valoare mai mare de 1,7 ori, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2021.
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2022 au constituit 1444,8 milioane dolari SUA (77,0% din total exporturi), fiind în creștere de 1,8 ori față de perioada similară din anul 2021, care a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 56,8%.
Totodată, Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27), în ianuarie-mai 2022, au totalizat 1208,1 milioane dolari SUA (de 1,7 ori mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 64,4% în total exporturi, în descreștere cu 0,9 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2021.
Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-mai 2022, au avut o valoare de 284,5 milioane dolari SUA (de 1,6 ori mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 15,2% în total exporturi, în descreștere cu 0,5 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2021.
În ianuarie-mai 2022 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 92,2% din total exporturi au fost: România (30,4% din total exporturi), Italia (9,4%), Turcia (9,2%), Ucraina (8,4%), Germania (5,7%), Federația Rusă (4,9%), Bulgaria (4,6%), Elveția și Polonia (câte 2,8%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) și Cehia (câte 2,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,7%), Belarus (1,3%), Ungaria (1,2%), Franța (1,1%), Grecia (1,0%), Statele Unite ale Americii (0,9%), Liban și Portugalia (câte 0,8%), Spania (0,7%).
Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-mai 2022, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, relevă majorarea livrărilor de mărfuri în România (de 1,9 ori), Ucraina (de 5,0 ori), Italia (de 2,3 ori), Turcia (de 1,7 ori), Bulgaria (de 6,0 ori), Elveția (de 3,7 ori), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (de 2,5 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (de 1,6 ori), Iran (de 617,7 ori), Polonia (+22,5%), Statele Unite ale Americii (de 1,9 ori), Cipru (de 3,2 ori), Cehia (+19,1%), Grecia (+52,1%), Ungaria (+37,8%), Franța (+38,0%), Liban (+55,3%), Egipt (de 2,7 ori), Serbia (de 1,8 ori), Iordania (de 10,3 ori), Canada (+54,6%), Arabia Saudită (de 2,5 ori), Mexic (de 66,7 ori), Irak (+55,8%), Tunisia (de 6,9 ori), Coreea de Sud (de 3,8 ori), Albania (de 5,9 ori), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 72,0%.
În același timp, s-au micșorat exporturile de mărfuri în Federația Rusă (-11,9%), Germania (-6,9%), Spania (-20,0%), Georgia (-35,0%), China (-43,1%), Belarus (-7,7%), Libia (-97,7%), Portugalia (-11,0%), Slovacia (-16,4%), Belgia (-8,4%), Kazahstan (-14,3%), Finlanda (-92,9%), atenuând astfel, majorarea pe total exporturi cu 3,4%.
În structura exporturilor, din ianuarie-mai 2022 (Figura 6 și Anexa 6), ponderi semnificative le-au revenit următoarelor grupe de mărfuri: cereale și preparate pe bază de cereale (16,3%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%); semințe și fructe oleaginoase (11,8%); grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%); legume și fructe (8,2%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (6,5%); îmbrăcăminte și accesorii (6,4%); mobilă și părțile ei (3,4%); băuturi alcoolice și nealcoolice (3,2%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (2,1%), vehicule rutiere (2,1%).
Analistul economic, Veaceslav Ioniță crede că creșterea fără precedent a exporturilor se explică prin trei factori de bază:
„1) Creșterea exporturilor producției agricole, care în anul 2021 a înregistrat o creștere fără precedent în istoria țării. Această creștere se vede ușor din grafic începând cu luna octombrie 2021.
2) Producția agricolă din stânga Nistrului, care este exportată ca producție a Republicii Moldova. Acest fenomen a luat amploare în ultimii ani, inclusiv datorită politicii de securizare a hotarelor sale promovate de Ucraina.
3) Re-exportul producției din Ucraina. Odată cu începutul războiului din Ucraina o parte considerabilă de marfă a început să fie exportată, prin Moldova. Însă anumite cantități neînsemnate nu doar tranzitează Moldova, dar sunt importate, apoi reexportate.”
Ioniță crede însă că cel mai important rol în aceste creșteri le are „marfa din Stânga Nistrului și producția agricolă din dreapta Nistrului, care a creat acest fenomen fără precedent în istoria comerțului nostru internațional”.