Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, respinge utilizarea stocurilor de securitate de gaze naturale pentru a reduce impactul unei eventuale noi scumpiri asupra consumatorilor. Reacția vine după ce președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a propus folosirea gazelor cumpărate anterior la prețuri mai mici pentru a diminua presiunea asupra tarifelor.
Potrivit lui Junghietu, scumpirea gazelor nu înseamnă automat declanșarea unei situații excepționale și, prin urmare, nu oferă temei pentru consumarea rezervei strategice.
„O creștere a prețului, chiar dacă are efecte serioase asupra populației și economiei, nu înseamnă automat o situație excepțională în sectorul gazelor”, a explicat ministrul.
El a precizat că legislația stabilește criterii concrete pentru declararea unei astfel de situații. Printre acestea se numără reducerea importurilor cu peste 20% față de necesarul de consum sau temperaturi extrem de scăzute timp de cel puțin șapte zile consecutive, care generează un consum neobișnuit de mare.
Ministrul susține că, în cazul unor creșteri bruște ale prețurilor, trebuie utilizate mai întâi stocurile comerciale constituite de furnizori în baza obligației legale de stocare. Rezerva de securitate are o altă destinație – intervenția în cazul unor perturbări grave ale aprovizionării sau al unor condiții meteorologice extreme.
Chiar și atunci, gazele din rezerva strategică nu pot fi eliberate automat.
„Mai întâi trebuie aplicate soluțiile disponibile pe piață, iar utilizarea rezervei strategice poate fi decisă doar de organul competent pentru gestionarea crizelor”, a declarat Junghietu.
Ministrul Energiei avertizează că folosirea acum a gazelor cumpărate la prețuri mai mici ar putea aduce un avantaj temporar, însă rezerva ar trebui ulterior completată. În cazul unei crize, refacerea acesteia ar putea fi dificilă și costisitoare.
În prezent, Republica Moldova are 56,3 milioane de metri cubi de gaze în stocurile de securitate, cantitate pe care Junghietu o estimează ca fiind suficientă pentru aproximativ zece zile de consum în perioada rece.
„Nu este un surplus, iar refacerea rezervei nu se poate face peste noapte, mai ales într-o criză, când gazele pot fi puține, scumpe sau dificil de transportat”, a subliniat ministrul.
Astfel, potrivit lui Junghietu, eventuala reducere temporară a costurilor prin utilizarea rezervei trebuie pusă în balanță cu riscul ca statul să rămână cu o capacitate mai mică de intervenție în cazul unei întreruperi reale a livrărilor.
Din 1 septembrie 2026, tariful pentru gazele naturale a crescut cu 41%, ajungând la aproximativ 21 de lei pentru un metru cub.


