Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% și pune sub semnul întrebării eficiența măsurii în combaterea inflației. Potrivit lui Chicu, majorarea dobânzii îi va afecta în primul rând pe cei care au credite, agenții economici și chiar bugetul de stat.

„Noi menționăm că această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credit, va afecta agenții economici care de multe ori vând în credit și va afecta bugetul statului”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul susține că trebuie pusă în discuție și eficiența acestei politici monetare, în condițiile în care, în opinia sa, principala sursă a presiunilor inflaționiste o reprezintă scumpirea resurselor energetice.

„Ea este anunțată pentru a descuraja sau a atenua efectele inflaționiste. Dar noi trebuie să spunem că inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice”, a afirmat Chicu.

Potrivit deputatului, este vorba în mare parte despre o inflație importată, deoarece Moldova depinde de prețurile externe la energie. În cazul gazelor și energiei electrice, spune Chicu, majorarea ratei de bază nu poate reduce consumul într-o măsură suficientă pentru a diminua prețurile.

„Resursele energetice au o elasticitate mică față de consum. Dacă omul trebuie 100 de metri cubi să încălzească locuința, în funcție de mișcarea tarifului, nu se micșorează consumul”, a explicat deputatul.

În opinia sa, majorarea ratei de bază nu poate influența direct tarifele la gaz și electricitate, astfel încât efectele măsurii se vor resimți mai degrabă asupra costului creditelor și asupra finanțelor publice.

„Prin majorarea ratei de bază nu se poate de diminuat tarifele la gaz și la energia electrică. În principiu, efectul va fi doar scumpirea creditelor și majorarea costului de servire a datoriei de stat”, a declarat Chicu.

BNM a anunțat pe 17 septembrie că a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală a motivat decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste provenite atât din prețurile internaționale la resurse energetice, produse alimentare și materii prime, cât și din cererea internă. Inflația anuală a ajuns la 6,96% în august, peste limita superioară a intervalului asociat țintei de 5%.

BNM susține că majorarea ratei urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.

Astfel, dezbaterea se mută asupra efectului politicii monetare într-o economie în care o parte importantă a presiunilor asupra prețurilor vine din exterior, în special de pe piețele energetice.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE