Maia Sandu recunoaște deficiențe grave în arhitectura digitală a statului – Datele a peste 450.000 de cetățeni au fost accesate în atacul cibernetic – Guvernul are o lună să propună soluții

Datele personale a aproximativ 450.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au fost accesate în urma atacului cibernetic din octombrie 2026, care a exploatat vulnerabilități structurale ale infrastructurii guvernamentale digitale. Președinta Maia Sandu admite că problema nu s-a limitat la o breșă tehnică, ci a scos la iveală deficiențe de arhitectură, lipsa unor mecanisme eficiente de control și fragmentarea responsabilităților între instituțiile statului. Mai mult, sistemul informatic vizat este vechi și necesită înlocuire.

În urma ședinței Consiliului Național de Securitate, șefa statului a prezentat concluziile investigațiilor și cronologia atacului, precizând că autoritățile au identificat probleme care au permis accesarea registrelor mai multor instituții printr-un singur punct de conexiune.

Potrivit Maiei Sandu, cauza de fond a incidentului a fost una structurală și de guvernanță. Sistemele verificau aplicația care solicita datele, dar nu verificau suficient identitatea utilizatorului și dreptul acestuia de a accesa informațiile respective. Astfel, o singură aplicație cu acces defectuos a deschis accesul către registrele a cel puțin zece instituții.

Atacatorii au folosit un set de IDNP-uri pentru a pătrunde în sistem și a extrage informații, pe care ulterior le-au utilizat pentru a obține acces la dosare complete. O altă vulnerabilitate majoră a fost arhitectura centralizată, în care datele mai multor registre puteau fi accesate printr-un singur punct, fără control suficient din partea instituțiilor care dețin informațiile și fără limite privind volumul solicitărilor.

Peste un milion de solicitări într-o singură zi.

Potrivit cronologiei prezentate de Maia Sandu, cererile automate au început în seara zilei de 19 octombrie, fiind utilizate peste 638 de adrese IP care ascundeau sursa reală a atacului. Ziua de 20 octombrie a fost cea mai intensă, cu aproximativ un milion de solicitări într-o singură zi, de 30 de ori peste media obișnuită. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de date despre rude.

Pe 21 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a reușit să oprească extragerea datelor despre rude, iar din 23 octombrie au început acțiunile de blocare a atacatorilor. Potrivit președintei, până pe 24 octombrie toate atacurile au fost blocate, iar extragerea datelor a fost oprită. Tentativele au continuat și ulterior, însă au fost respinse de instituțiile responsabile.

Evaluările prezentate după investigații indică faptul că au fost accesate datele a aproximativ 450.000 de cetățeni. Toate persoanele vizate urmează să fie notificate de Agenția de Guvernare Electronică.

Datele bancare nu au fost compromise, dar există riscul unor escrocherii.

Maia Sandu a precizat că atacul nu a afectat integritatea conturilor bancare. Chiar dacă au fost extrase și date IBAN, acestea nu sunt suficiente pentru accesarea banilor din conturi. Totuși, pericolul constă în combinarea informațiilor personale obținute de atacatori. IDNP-ul, datele despre rude, informațiile din permisul de conducere sau IBAN-ul pot fi utilizate pentru a construi tentative de înșelăciune, prin care infractorii se pot prezenta drept reprezentanți ai băncilor sau ai instituțiilor statului.

Președinta a avertizat cetățenii să nu ofere prin telefon sau SMS coduri PIN, parole ori datele cardurilor bancare. În cazul unor apeluri suspecte, oamenii sunt îndemnați să închidă și să contacteze direct banca sau poliția, folosind numerele publicate pe paginile oficiale. Băncile urmează să fie informate despre persoanele ale căror date au fost accesate, pentru a putea efectua verificări suplimentare în cazul unor tranzacții suspecte.

Statul recunoaște probleme de arhitectură și anunță înlocuirea sistemului vechi.

Una dintre cele mai importante concluzii ale ședinței Consiliului Național de Securitate este necesitatea unei intervenții structurale asupra infrastructurii informatice guvernamentale. Maia Sandu a declarat că sistemul afectat este învechit și trebuie înlocuit cu unul nou, care să elimine vulnerabilitățile de arhitectură identificate în urma atacului.

„Sistemul este vechi și asta tot trebuie să spunem. Trebuie să avem și data expirării sistemelor, pentru că ne bucurăm atunci când lansăm un sistem nou, dar uneori instituțiile uită să stabilească care este termenul de exploatare și data expirării. Acest sistem este nevoie de un sistem nou și un sistem care să rezolve problema de arhitectură pe care a avut-o acest sistem”, a declarat președinta.

O altă problemă identificată vizează achizițiile în domeniul tehnologiilor informaționale. Șefa statului susține că procesul trebuie reformat, inclusiv prin modificări legislative care să permită selectarea unor furnizori de încredere și responsabilizarea companiilor care dezvoltă sistemele informatice.

Acestea trebuie să poarte răspundere pentru securitatea soluțiilor pe care le creează, în condițiile în care au acces la infrastructura și datele gestionate de instituțiile publice.

Totodată, autoritățile vor trebui să stabilească reguli clare pentru întregul ciclu de viață al sistemelor informaționale: testare, exploatare, mentenanță și înlocuire atunci când acestea nu mai oferă un nivel suficient de securitate.

Fragmentarea responsabilităților a întârziat depistarea atacului.

Maia Sandu a recunoscut că una dintre problemele majore a fost întârzierea identificării incidentului, dar și lipsa unei reacții suficient de coordonate între instituțiile implicate. În plus, comunicarea publică a fost întârziată și nu a răspuns tuturor îngrijorărilor cetățenilor. Lipsa unui protocol pentru asemenea situații a provocat ezitări în stabilirea rolurilor și în transmiterea informațiilor.

Guvernul urmează să prezinte o propunere privind delimitarea responsabilităților între instituțiile implicate în securitatea cibernetică, astfel încât să fie evitate suprapunerile de atribuții și să existe o coordonare mai rapidă în cazul unor incidente. Pentru implementarea măsurilor, va fi creat un grup de lucru condus de prim-ministru, care va avea la dispoziție o lună pentru a propune soluții sistemice. Peste trei luni, Consiliul Național de Securitate va reexamina situația și va evalua progresul înregistrat.

Inteligența artificială face atacurile mai ieftine și mai periculoase.

Maia Sandu a avertizat că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale, în special a inteligenței artificiale, schimbă amploarea amenințărilor cibernetice. Potrivit acesteia, instrumentele noi permit identificarea și exploatarea vulnerabilităților într-un timp mult mai scurt, cu mai puține urme care să faciliteze depistarea atacatorilor.

Președinta a menționat că inteligența artificială reduce costurile organizării unor asemenea atacuri și le poate amplifica efectele. În acest context, instituțiile statului trebuie să utilizeze aceleași tehnologii pentru monitorizarea continuă a sistemelor, identificarea anomaliilor și remedierea rapidă a vulnerabilităților. Șefa statului a amintit că atacuri similare au vizat și țări precum Danemarca, Norvegia, Franța, Polonia, Spania și Coreea de Sud. În Europa, doar în acest an, au fost înregistrate peste 8.000 de incidente cibernetice, potrivit datelor invocate de aceasta.

Maia Sandu a avertizat că asemenea atacuri fac tot mai des parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei și că amenințările cibernetice au devenit o problemă permanentă de securitate națională. În final, președinta a cerut actorilor politici ca subiectul să nu fie transformat într-un spectacol politic, susținând că gestionarea unor asemenea incidente trebuie să rămână în responsabilitatea instituțiilor specializate.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Maia Sandu apără noul proiect privind starea de asediu și...

Încă șapte servicii publice digitale, restabilite după atacul cibernetic –...

Igor Grosu, despre legea privind starea de asediu și război:...

Tentativa de suspendare a Maiei Sandu, blocată înainte de a...

Lilian Carp, după audierile privind atacul cibernetic – Șase milioane...

Guvernul vrea o nouă lege pentru starea de asediu și...