Primul guvern care a fost nevoit să recunoască că nu poate face faţă crizei şi apoi să îşi dea demisia a fost cel al Islandei (ţară ajunsă în stare de faliment şi a cărei economie îşi continuă prăbuşirea, în ciuda ajutorului economic oferit de UE şi FMI). Guvernul Letoniei a trebuit şi el să îşi dea demisia la sfârşitul săptămânii trecute, relatează International Herald Tribune. Cele patru partide care formau coaliţia de guvernare (de centru dreapta), condusă de premierul Ivars Godmanis, au anunţat că renunţă la mandat în urma celor mai mari proteste organizate de la obţinerea independenţei (mii de oameni au atacat poliţişti şi au devastat magazine).
Letonia a suferit cele mai mari pierderi economice din ultimii zeci de ani. Luna trecută, PIB-ul ţării s-a contractat cu peste 10 procente, iar predicţiile arată că, până la sfârşitul acestui an, economia ar putea suferi o pierdere de până la 15%, în timp ce şomajul a crescut cu câteva procente. După împrumutul de 7,5 miliarde luat de la UE şi FMI, guvernul a trebuit să reducă peste tot cheltuielile publice, zeci de spitale şi şcoli din ţară fiind pe cale de a fi închise.
Executivul irlandez (ţară a cărei dezvoltare economică înainte de criză îi atrăsese denumirea de “tigru celtic”) nu pare a avea nici el viaţă mai lungă. Duminică, 22 februarie peste 120.000 de oameni (atât angajaţi din domeniul public, cât şi privat) au ieşit pe străzile Dublinului pentru a protesta împotriva “capitalismului de cazinou”.
Liderii manifestaţiilor au acuzat elita economică a ţării de “trădare economică”. Salariile, şi în sectorul public, şi în cel privat, au fost micşorate, atunci când oamenii nu au fost daţi afară cu miile, iar nivelul de trai al pensionarilor s-a degradat continuu, în timp ce bancherii şi-au menţinut privilegiile. Liderii sindicali au transmis guvernului că economia nu poate fi construită pe înţelegeri financiare dubioase, pe privatizarea sectoarelor publice şi pe “lăcomia tot mai mare a bogătanilor”, mai scrie Daily Mail.
Proteste şi violenţe continuă să aibă loc în Grecia (unde tineri radicalizaţi de fenomenul şomajului atacă în continuare sedii guvernamentale, magazine, sedii de bănci şi televiziuni – toate văzute ca simboluri ale capitalismului), notează The Guardian.
Manifestaţii violente au avut loc şi în Lituania, dar şi în Bulgaria. În ţara vecină, fermierii nemulţumiţi de modul în care guvernul alocă fondurile europene (atunci când nu le pierde din cauza corupţiei) blochează aproape săptămânal puncte de trecere a frontierei bulgare.
Teritoriile de peste mări ale Franţei (fostele colonii) au devenit, zilele acestea, un epicentru al violenţelor: muncitorii prost-plătiţi din Guadelupa, Martinica şi alte teritorii au atacat forţele de ordine (iar un oficial local chiar a fost ucis), clădiri guvernamentale şi magazine, potrivit AP. Deşi Franţa a trimis de urgenţă sute de militari suplimentari, violenţele au continuat pentru a treia zi consecutiv (şi au izbucnit apoi şi în Guyana Franceză, dar şi în insula Réunion).
Experţii consideră că mai este doar o chestiune de timp până când aceste tensiuni vor izbucni şi în Franţa metropolitană. Sindicatele pregătesc din nou greve de amploare, în martie, iar autorităţile se aşteaptă la valuri de “panică socială”.
Preşedintele Nicolas Sarkozy pare să nu mai controleze atât de bine situaţia – nivelul aprobării populaţiei faţă de măsurile sale a scăzut la 36%, cel mai redus nivel de la instalarea sa la putere. În plus, promisiunile guvernului de la Paris că milioane de euro vor fi cheltuite pentru a mări nivelul de trai al fostelor colonii au stârnit furia francezilor, care se confruntă, în schimb, cu reduceri masive de personal în sectorul de stat (şomajul va atinge 9,8% anul acesta, potrivit estimărilor) şi cu refuzul lui Sarkozy de a mări salariul minim.