Guvernul Republicii Moldova propune o reformă amplă a administrației publice locale, care prevede triplarea stimulentelor financiare pentru localitățile ce aleg să se amalgameze voluntar și introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, în scopul consolidării capacității administrative și accelerării investițiilor în infrastructură.

Conceptul reformei a fost prezentat de Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, după mai multe luni de consultări publice cu autoritățile locale și cetățenii. Inițiativa vine pe fondul unei realități administrative fragmentate, în care majoritatea localităților nu dispun de resursele necesare pentru a se dezvolta eficient.

Datele oficiale arată că peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, iar doar un număr limitat depășesc acest prag. Această fragmentare generează inegalități majore între comunități: în timp ce unele localități reușesc să atragă investiții și să modernizeze infrastructura, altele rămân în urmă, cu acces limitat la servicii de bază.

Situația este reflectată și în indicatorii de trai. Aproximativ 34% dintre gospodării nu au acces la apă și canalizare, iar majoritatea acestora se află în localități mici. Totodată, veniturile proprii ale primăriilor mici reprezintă doar circa 11% din buget, restul fiind acoperit din transferuri de la stat. Lipsa specialiștilor este o altă problemă majoră – peste 80% dintre aceste primării nu au personal calificat pentru gestionarea proiectelor, ceea ce limitează accesul la finanțări externe.

Reforma propune soluții concrete pentru aceste probleme. Una dintre principalele măsuri este creșterea stimulentului pentru amalgamare de la 1.000 la 3.000 de lei per locuitor, cu un buget total estimat de peste 6,4 miliarde de lei pentru perioada 2026–2030. Autoritățile subliniază că procesul va rămâne voluntar, iar identitatea locală nu va fi afectată – satele își vor păstra denumirea, tradițiile și reprezentarea la nivel local.

În paralel, se propune stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, astfel încât noile unități administrative să aibă capacitatea de a furniza servicii publice mai eficiente și de a implementa proiecte de dezvoltare la scară mai mare.

Pentru a facilita accesul cetățenilor la servicii, în fostele sedii ale primăriilor ar putea fi deschise centre unificate de prestare a serviciilor (CUPS), unde vor fi disponibile peste 600 de servicii publice, inclusiv în format digital. Măsura urmărește reducerea birocrației și simplificarea interacțiunii cetățenilor cu statul.

Un alt element important al reformei este reorganizarea administrativ-teritorială la nivel regional, prin reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Scopul este crearea unor unități mai puternice, capabile să gestioneze proiecte majore de infrastructură, precum drumuri regionale, spitale sau sisteme de gestionare a deșeurilor.

Pentru raionul Taraclia este prevăzut un statut special, care ține cont de specificul etnic al regiunii, propunând transformarea acestuia într-un municipiu de nivelul II, pentru a combina eficiența administrativă cu păstrarea identității locale.

Autoritățile au lansat și o platformă informativă dedicată reformei, unde cetățenii și aleșii locali pot consulta date, instrumente interactive și detalii despre procesul de amalgamare.

Reprezentanții Guvernului subliniază că documentul prezentat nu reprezintă o decizie finală, ci baza pentru o nouă rundă de consultări publice, în urma cărora forma finală a reformei va fi ajustată.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE