LIVE TEXT: 15:30 Fostul Bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah a venit cu o reacție la decizia UE de a o include în lista de sancțiuni. „După ce nu s-au adeverit suspiciunile de finanțare ilegală a Partidului Republican "Inima Moldovei", în baza cărora candidații formațiunii au fost excluși din alegerile parlamentare din 2025, iar activitatea partidului a fost limitată, am solicitat conducerii UE să examineze gravele abuzuri antidemocratice ale PAS.
A venit și răspunsul - sancțiuni la nivel european. Asta e tot ce trebuie să știm despre UE, democrație și integrare europeană.
Dar, lupta continuă și sunt sigură că, mai devreme sau mai târziu, adevărul va triumfa”, a comentat Irina Vlah.
Uniunea Europeană a decis extinderea listei sancțiunilor aplicate persoanelor considerate responsabile de acțiuni care ar fi urmărit destabilizarea Republicii Moldova și afectarea proceselor democratice din țară. Decizia a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 15 iunie și publicată în Jurnalul Oficial al UE.
Printre persoanele incluse pe noua listă de sancțiuni se numără lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Potrivit Consiliului UE, aceasta ar fi fost implicată în activități menite să influențeze și să destabilizeze procesele democratice din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare programate pentru septembrie 2025.
În documentul oficial se menționează că Irina Vlah ar fi efectuat mai multe vizite la Moscova în cursul anului 2025, împreună cu Victoria Furtună. Potrivit autorităților europene, în cadrul acestor deplasări ar fi avut loc discuții privind susținerea politică și coordonarea activităților electorale. De asemenea, Consiliul UE afirmă că Vlah ar fi participat la organizarea unui miting electoral desfășurat în iulie 2025 în sprijinul blocului politic „Patriotic”.
Pe lista sancțiunilor a fost inclus și cetățeanul rus Anton Tregub, pe care autoritățile europene îl descriu drept coordonator de la Moscova al Partidului „Moldova Mare”. Potrivit UE, acesta ar fi avut un rol activ în elaborarea strategiei electorale și în selectarea candidaților formațiunii politice.
Totodată, Uniunea Europeană l-a sancționat și pe cetățeanul rus Anton Usov. Conform Consiliului UE, acesta ar fi coordonat activități de influență prin intermediul unor structuri religioase din Republica Moldova și ar fi facilitat transferuri financiare prin canale rusești, precum și colectarea de date personale ale credincioșilor.
Pe lista noilor persoane sancționate se regăsesc și Alina Juc, prezentată de UE drept coordonatoare într-o rețea de dezinformare asociată lui Ilan Șor, Iuri Vitneanski, membru al Partidului „Renaștere”, precum și Ruslan Garbalî, liderul organizației teritoriale Vulcănești a aceleiași formațiuni politice.
În urma acestor desemnări, numărul total al persoanelor aflate sub sancțiunile europene pentru acțiuni considerate a amenința suveranitatea, independența și stabilitatea Republicii Moldova a ajuns la 29, la care se adaugă cinci entități.
Persoanele incluse pe lista de sancțiuni sunt supuse înghețării activelor deținute pe teritoriul Uniunii Europene și interdicției de intrare sau tranzitare a statelor membre.
Regimul de sancțiuni dedicat Republicii Moldova a fost instituit de Uniunea Europeană în aprilie 2023, la solicitarea autorităților de la Chișinău. Acesta permite adoptarea de măsuri restrictive împotriva persoanelor și organizațiilor considerate responsabile de acțiuni care subminează democrația, statul de drept, securitatea și stabilitatea țării.


